La întâlnirea de luna trecută, de la Moscova, cu Vladimir Putin, preşedintele chinez Xi Jinping a afirmat că Beijingul ”nu este alături de niciuna din părţi” în disputa dintre Rusia şi Japonia asupra unor insule ocupate de ruşi la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, transmite luni, 3 aprilie curent, agenţia Kyodo, citând o sursă chineză bine informată, a cărei identitate nu o dezvăluie.

China a susţinut revendicarea Japoniei privind insulele numite de ruşi Kurilele de Sud, iar de japonezi Teritoriile de Nord, încă din 1964, când era condusă de liderul Mao Zedong.

Acesta a declarat atunci unei delegaţii a partidului socialist nipon că crede că insulele „trebuie să vă fie redate”, iar Beijingul şi-a menţinut punctul de vedere, chiar dacă nu l-a mai menţionat în ultimii ani, scrie Agerpres. Negocierile între Tokyo şi Moscova pe această temă au fost suspendate după ce Japonia a impus Rusiei sancţiuni ca urmare a invaziei în Ucraina.

În martie anul trecut, Rusia a înfiinţat în insule o zonă specială scutită de taxe, decizie criticată de partea japoneză. Xi nu i-a confirmat omologului său rus că va permite firmelor chineze să opereze în zona respectivă; el a afirmat că lasă decizia în seama lui Zheng Shanjie, preşedintele Comisiei pentru Dezvoltare Naţională şi Reformă de la Beijing.

Potrivit Kyodo, unii observatori apreciază că schimbarea poziţiei Chinei – de la pro-niponă la neutră – scade şansele reglementării disputei. Uniunea Sovietică a ocupat insulele Etorofu, Kunashiri, Shikotan şi grupul de insule mici Habomai la scurt timp după capitularea din 15 august 1945 a Japoniei, prin care s-a încheiat al doilea război mondial.

Pe hărţile chineze, insulele figurează în continuare ca „ocupate de Rusia”; Moscova susţine că acţiunea a fost legitimă.

#china #Japonia #Rusia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.