Administrația de la Chișinău condamnă atacurile rusești asupra Ucrainei. Mesaje de solidaritate au fost transmise de Maia Sandu, Igor Grosu și Alexandru Munteanu.

Maia Sandu s-a referit la trenul din Harkov, lovit de trupele ruse. Președinta a menționat că asemenea acțiuni sunt contrare dreptului internațional.

„Acest tren transporta bărbați și femei care își vedeau de viață. Civili. Lovirea lor încalcă dreptul internațional. Cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere. Rusia trebuie să se confrunte cu presiuni susținute, iar Ucraina trebuie să primească sprijin continuu, pentru a-și apăra poporul și pacea Europei”, a spus Maia Sandu.

Speakerul Igor Grosu a vorbit atât despre atacurile asupra Odesei. Conform lui, asemenea acțiuni nu sunt justificate, iar moldovenii se solidarizează cu ucrainenii.

„Ieri seara, la o distanță de nici 200 de km de Chișinău, la Odesa, Kremlinul a lansat peste 150 de drone rusești, ucigând trei persoane şi rănind alte 25. Tot ieri Kremlinul, a atacat cu drone un tren de pasageri în regiunea Harkov. Aproximativ 200 de ucraineni se aflau în acel tren, oameni neînarmați care mergeau spre casele lor, spre familiile lor. Republica Moldova condamnă atacurile împotriva civililor, care nu pot fi justificate sub nicio formă și care constituie crime de război. Republica Moldova este solidară cu poporul ucrainean și exprimă sincere condoleanțe familiilor îndoliate”, a transmis speakerul.

„Viețile ucrainenilor sunt distruse, iar familiile și prietenii sunt uciși în războiul nedrept al Rusiei. Nu există nicio justificare pentru lovirea unui tren civil cu pasageri la Harkov. Acest act nu servește niciunui scop în afară de uciderea deliberată a unor oameni nevinovați. Rusia trebuie trasă la răspundere”, a transmis prim-ministrul Moldovei, Alexandru Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a doua noapte consecutiv, rușii au lovit Kievul și au lansat atacuri masive asupra Ucrainei. La Harkov, țintă a devenit un tren care transporta civili, iar la Odesa a fost avariată o mănăstire.

VIDEO Zeci de victime în urma atacurilor rusești: Kievul afectat pentru a doua zi consecutiv

VIDEO Zelenski condamnă atacul cu drone asupra unui tren de pasageri din regiunea Harkov

#atac #Harkov #Moldova condamnă #Odesa #tren

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.