Începând de luni, 24 ianuarie, Chișinăul ar putea rămâne fără mașini de taxi. Despre acest lucru a anunțat chiar reprezentanții Asociației Transportatorilor Auto în Regim de Taxi, invocând faptul că, în contextul creșterii prețurilor la gazul metan, munca în această sferă devine nerentabilă atât pentru șoferi, cât și pentru companiile de taxi.

În același timp, în postare, ATAT subliniază că dacă situația nu se va schimba, aceasta va duce inevitabil la creșterea tarifelor pentru serviciile de taxi.

„În altă ordine de idei, la 1 ianuarie în Rusia a intrat în vigoare o lege privind „aterizarea” giganților IT străini, care îi obligă să creeze reprezentanțe în Federația Rusă. Scopul principal al legii „cu privire la aterizare” este de a crea condiții egale pentru activitățile companiilor IT interne și străine, precum și de a asigura drepturile digitale ale rușilor, în special în ceea ce privește protejarea datelor lor personale. Care ar fi corelația? Lucrurile se explică foarte simplu. Multe companii de taxi locale au devenit ostatici direcţi sau indirecţi ai cooperării cu platformele mobile străine de comenzi de taxi, deoarece tarifele sunt dictate de șeful de la Moscova”, se arată în postare.

Prin urmare, companiile nu își pot stabili propriile prețuri iar pentru a rămâne cumva pe linia de plutire, recurg adesea la încălcarea legilor fiscale și la practicarea transportului ilicit de persoane.

„ Asistăm la un paradox uluitor în Moldova: prețurile la gaze ne sunt dictate de la Moscova și tot de acolo se stabilesc și tarifele în taxi!
Mai mult decât atât, taximetriștii din companiile care nu pot în nici un fel să stabilească tarife care să acopere costuri şi impozite încep să protesteze, exprimându-și nemulțumirea față de creșterea prețurilor și lipsa de venituri.
Se poate presupune şi faptul că este în beneficiul cuiva să creeze tensiune în societate prin astfel de manipulări simple”, scrie ATAT.

Asociația mai scrie că timp de cinci ani se vorbește despre concurență neloială pe piața taxiurilor şi despre absența unui cadru legislativ care să reglementeze activitățile platformelor mobile străine pe piața serviciilor de taxi din Moldova.

„Faptul că nu sunt înregistrate local, le permite agregatorilor străini să câștige și să nu plătească impozite din câștigurile lor. Le permite să-şi dicteze condițiile, încălcând legislaţia concurențială şi antimonopol, la fel cum să colecteze și să utilizeze datele personale ale cetățenilor noștri în scopuri lucrative, dar şi greu de definit, printr-un transfer lejer a acestor date către terți.
Activitatea pe piaţă fără a fi rezident fiscal încurajează munca ilegalilor în taxi, care, fără calificări corespunzătoare și în lipsa controlului, pun în pericol viața și sănătatea pasagerilor și a celorlalți participanţi la trafic”, mai scriu reprezentanții Asociației

O ieșire din această situație ar fi obligarea la nivel legislativ ca platformele mobile străine care activează în domeniul taximetriei să se înregistreze legal în Republica Moldova.

Menționăm că anunțul acestora a venit în contextul scumpirii cu circa 5 lei a gazului metan, care a ajuns la 17.6 lei per litru.

#gazul metan #prețuri #taxi #taximetriști

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.