În Republica Moldova se estimează că peste șase mii de oameni mor în fiecare an din cauza consumului de tutun. Potrivit ultimului studiu național, realizat în 2021, trei din zece adulți (18 – 69 de ani) sau aproape 30% fumează activ, inclusiv 52% bărbați și 7,7% femei, acești indici fiind în creștere, îndeosebi printre persoanele tinere, atât bărbați, cât și femei.

Datele sunt prezentate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în contextul Zilei mondiale fără tutun, care este marcată pe 31 mai, transmite IPN.

Potrivit ANSP, în Republica Moldova terenurile pentru cultivarea tutunului au fost reduse semnificativ începând cu anii 90 ai secolului trecut și în prezent culturile de tutun ocupă circa 300 de hectare.

„Cu regret, de menționat că se dorește „revitalizarea” ramurii de cultivare a tutunului, despre aceasta s-a discutat recent în cadrul unei ședințe la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu reprezentanții de ramură. Potrivit producătorilor și procesatorilor de tutun, țara noastră ar putea crește volumele de producere ca să sporească exportul, considerând că producerea tutunului ar fi o ramură strategică și de perspectivă pentru economia națională”, se arată într-un comunicat de presă al Agenției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Specialiștii în sănătate publică precizează că tutunul, începând cu procesele de cultivare, producere și finalizând cu consumul oricărui tip de produs ce conține tutun – prezintă o povară umană și economică substanțială, fiind asociat cu un risc crescut pentru bolile cardiovasculare, respiratorii, cancer, diabet, hipertensiune arterială și multe altele. Ucigând anual peste 8 milioane de oameni pe an în întreaga lume, dintre care 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumul de tutun.

„Cultivarea tutunului afectează sănătatea fermierilor și a familiilor lor. Aproximativ 1 din 4 fermieri de tutun sunt afectați de boala tutunului verde (otrăvire cu nicotină). Boala este cauzată de nicotina absorbită prin piele din manipularea cu frunzelor de tutun. De asemenea, fermierii de tutun sunt expuși zilnic prafului de tutun și altor pesticide chimice. Un fermier de tutun care plantează, cultivă și recoltează tutun poate absorbi nicotină echivalentă cu 50 de țigări pe zi, ceea ce crește riscul afecțiunilor pulmonare și altor riscuri pentru sănătate”, se mai arată în comunicat.

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.