Vaccinul folosește o versiune vie de coronavirus.

Niciunul dintre vaccinurile deja autorizate pentru a fi folosite sau aflate in fazele finale de aprobare nu folosește virus viu. Asta înseamnă că vaccinarea nu va cauza boala COVID-19. Principalele vaccinuri folosesc tehnologii științifice care să învețe sistemul imunitar să recunoască și să atace noul coronavirus, fie introducând în organism fragmente din virus (nu virusul întreg) sau dându-i corpului instrucțiuni pentru a sintetiza propriile proteine asemănătoare cu cele ale virusului SARS-CoV-2. Sistemul imunitar va recunoaște apoi aceste proteine ca fiind străine și va produce anticorpi care vor ataca virusul. Apoi, sistemul imunitar va dezvolta o memorie imunitară, astfel încât să lupte împotriva viitoarelor infecții.

Uneori, după vaccinare, acest proces poate cauza anumite simptome (reacții adverse) cum ar fi febra, somnolența sau durere locală. Sunt efecte normale care pot dura 24-48 de ore. Pe de altă parte, este nevoie de câteva săptămâni până când sistemul imunitar va produce suficienți anticorpi.

Dacă am avut COVID-19 și m-am vindecat, nu mai trebuie să mă vaccinez.

În prezent, nu există suficiente dovezi despre cât durează imunitatea naturală care apare după ce ai făcut boala. Studiile au arătat că aceasta este de scurtă durată și este nevoie de cercetări suplimentare pentru ca medicii și oamenii de știință să înțeleagă mai bine aceste aspecte legate de imunitatea naturală și de cea indusă de vaccin. Unii cercetători cred că imunitatea post-vaccinare oferă o mai bună protecție decât cea naturală.

Daca mă vaccinez împotriva COVID-19, testul PCR va ieși pozitiv.

Vaccinarea cu oricare dintre vaccinurile anti COVID-19 autorizate nu va determina pozitivarea testului PCR care identifică ARN-ul viral SARS-CoV-2 și care este folosit pentru a diagnostica o infectie curentă. Dacă sistemul imun va dezvolta anticorpi dupa vaccinare, atunci este posibil ca testul care evidențiază anumiți anticorpi să fie pozitiv.

Vaccinul împotriva COVID-19 a fost dezvoltat prea repede, astfel încât informațiile privind eficacitatea și siguranța acestuia nu pot fi de încredere.

Trialurile clinice care au inclus peste 73.000 de persoane au arătat că primele două vaccinuri anti COVID-19 autorizate și folosite în prezent – Pfizer/BioNTech si Moderna – au o eficacitate de 95% și nu au fost raportate efecte secundare severe amenințătoare de viață. Există mai multe motive care explică de ce aceste vaccinuri au putut să fie dezvoltate atât de rapid.

Odată vaccinat împotriva COVID-19, voi avea imunitate pe viață.

În acest moment nu se cunoaște cu exactitate cât timp va persista imunitatea în urma vaccinării și dacă va fi nevoie să se administreze vaccinul mai mult decât o dată sau chiar regulat, asemănător cu vaccinul gripal. „Acum că există vaccinuri, pandemia se va termina curând”, cu totii ne dorim acest lucru, insa va mai dura o perioada de timp astfel incat tarile sa fie capabile sa vaccineze un numar considerabil de oameni și să se observe o scădere importantă a numărului de cazuri de boală COVID-19.

Pentru a se obține imunitatea colectivă – când sunt imunizate suficient de multe persoane, astfel incât virusul să nu se mai poată transmite – este nevoie ca cel puțin 70% din populație să fie vaccinată sau infectată.

Cum transformi o lansare de carte aridă sau o premieră de teatru într-un subiect pe care publicul să-l devoreze pe nerăsuflate? Sâmbătă, 19 septembrie 2026, sala Teatrului „Alexie Mateevici” s-a transformat dintr-un spațiu al spectacolului într-un laborator viu de jurnalism cultural.

Tinerii cursanți ai proiectului „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” s-au întâlnit pentru a învăța cum să dea viață textelor, în cadrul workshopului „Cum transformăm cultura într-o poveste jurnalistică relevantă”. Ghidul lor în această călătorie dincolo de culise a fost Elena Frunze-Hatman, actriță, manager cultural și directoarea teatrului gazdă.

Cu multă căldură și deschidere, Elena le-a vorbit viitorilor jurnaliști despre dinamica din spatele cortinei și despre felul în care un eveniment cultural poate deveni o poveste care ajunge cu adevărat la public.

„Cultura nu înseamnă doar liste de date și nume pe afișe, ci înseamnă emoție pură și oameni”, a fost una dintre ideile care au stat la baza întâlnirii.

Iar pentru tineri, experiența nu s-a limitat la informații și exerciții. A fost și o ocazie de a descoperi perspective noi și de a interacționa cu oameni din domeniu. Rozana Eremia a vorbit despre această experiență ca despre un spațiu în care dezvoltarea profesională vine la pachet cu conexiuni noi:

„Este un seminar foarte important, pentru că dezvoltă foarte multe abilități, pe plan și profesional, dar și este plăcut să faci cunoștință cu oameni diferiți.”

Pe parcursul workshopului, participanții au învățat să depășească clișeele dintr-un interviu, să asculte cu adevărat un artist și să caute miezul uman din spatele unui act de creație. Pentru Cristian Guțu, întâlnirea directă cu profesioniștii este unul dintre motivele pentru care aceste workshopuri sunt importante:

„Am venit la aceste seminare pentru a cunoaște, în primul rând, mentorii care sunt aici, pentru că ei au o anumită analiză, o anumită experiență în domeniul în care se află și ne pot împărtăși experiența lor cu noi.”

Ce s-a întâmplat în laboratorul practic?

Exerciții intense: Tinerii au lăsat deoparte limbajul academic rigid și au rescris comunicate culturale de presă, transformându-le în știri dinamice și atractive pentru publicul modern.
Storytelling multimedia: S-a discutat despre cum muzica, teatrul și literatura pot fi povestite vizual pe platformele digitale, fără a le știrbi din valoare.
Limba română ca standard: S-a subliniat importanța unei exprimări corecte, curate și elevate, ca instrument esențial al jurnalistului și ca modalitate de promovare a valorilor autentice.

Dar poate cel mai valoros lucru s-a întâmplat atunci când teoria a fost pusă în practică. Participanții au scris, au prezentat și au primit feedback pe propriile materiale.

Pentru Bianca Perju, exercițiul a venit chiar cu o mică descoperire personală:

„Am scris o știre despre viața culturală a Chișinăului, am prezentat-o și a fost apreciată. Am descoperit și eu acest talent la mine, astăzi.”

Astfel, workshopul a devenit mai mult decât o lecție despre jurnalism cultural. A fost un spațiu în care tinerii au putut să testeze idei, să primească feedback, să pună întrebări și, poate, să descopere ceva nou despre propriul lor potențial.

Iar când cultura este privită nu doar prin prisma evenimentului, ci prin prisma oamenilor, emoțiilor și poveștilor din spatele lui, un simplu spectacol, o carte sau o expoziție poate deveni începutul unei povești jurnalistice care merită spusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.