Ședința de constituire a Parlamentului, potrivit Regulamentului legislativului, este prezidată de cel mai în vârstă deputat. Și în această legislatură, ca și în precedenta, decanul de vârstă printre deputați este Eduard Smirnov de la Partidul Socialiștilor. Are 81 de ani.

IPN scrie că, președintele ședinței oferă cuvânt președintelui Curții Constituționale pentru prezentarea raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului și validarea mandatelor deputaților aleși. După constituirea legală a Parlamentului, se alege președintele legislativului, vicepreședinții și se formează Biroul permanent. În termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului, se constituie fracțiunile parlamentare, care sunt alcătuite din cel puțin cinci deputați aleși.

Pentru efectuarea alegerii președintelui Parlamentului, legislativul, la propunerea fracțiunilor parlamentare, instituie o comisie. Președintele Parlamentului se alege pe durata mandatului legislativului, prin vot secret.

Vicepreședinții se aleg la propunerea președintelui Parlamentului, după consultarea fracțiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorității deputaților aleși.

Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia și se formează, ținându-se seama de reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, șeful legislativului și vicepreședinții.

Președinții, vicepreședinții, secretarii, membrii și membrii supleanți ai comisiilor permanente se aleg de Parlament cu votul majorității deputaților aleși. Componența nominală a comisiilor permanente se stabilește ținându-se cont de reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Parlament.

Pe 11 iulie 2021, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate. După ce Curtea Constituțională a confirmat rezultatele scrutinului, președintele țării, Maia Sandu, a semnat decretul de convocare a Parlamentului de legislatura a XI-a, pentru ziua de luni, 26 iulie, începând cu ora 10.00.

În noul Parlament au acces trei formațiuni politice. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate – 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate și Partidul politic Șor – 6 mandate.

#Eduard Smirnov #parlament

Statele Unite ale Americii au impus Curții Penale Internaționale (CPI), cu sediul la Haga, sancțiuni în urma cărora ”capacitatea acestei instanțe de a acționa împotriva SUA va fi paralizată”, a anunțat vineri, 9 octombrie, Marco Rubio, secretarul de stat american.

Acesta a denunțat demersurile Curții de a-i urmări penal pe cetățenii americani, dar și pe ”agenții Poliției de frontieră (din SUA) și pe liderii aleși”, scrie Antena3.ro. Anunțul sancțiunilor americane la adresa CPI vine în ziua în care Comitetul Nobel i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace unei foste judecătoare a acestei instanțe, Navanethem ”Navi” Pillay, în vârstă de 85 de ani, de origine indiană.

Desemnarea lui Pillay a stârnit nu doar frustrare la Washington, unde președintele Trump a repetat neobosit că premiul i s-ar cuveni, pentru că ar fi ”rezolvat” opt războaie, ci și furie în Israel, în contextul în care fosta judecătoare a condus o Comisie ce a conchis că statul evreu a comis patru acte de genocid în Gaza.

„De decenii, atât republicanii, cât și democrații au respins ideea că Tribunalul Penal Internațional ar avea vreo autoritate de a-i urmări penal pe cetățenii americani, pe militarii sau pe liderii politici ai SUA, întrucât America nu a aderat niciodată la această instanță. Nu avem nevoie de acea curte și nici nu o dorim. Însă acum, globaliștii aflați peste Ocean nu dau doi bani pe ceea ce credeți dumneavoastră.

Ei vor ca această Curte Penală Internațională să-și extindă sfera de acțiune, inclusiv prin urmărirea penală a cetățenilor și militarilor americani care își apără țara. Vor să-i urmărească penal pe agenții Poliției de Frontieră care protejează granițele națiunii noastre și pe liderii noștri aleși care asigură securitatea națională. Vor mai multă putere și o doresc cu prețul suveranității noastre ca națiune”, a spus Rubio.

Sursa citată scrie că liderul american nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să-i urmărească penal pe americani.

„Tocmai de aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează arbitrar, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a acționa împotriva noastră”, a mai spus Rubio.

Marco Rubio: Fie CPI pune capăt amenințărilor la adresa americanilor, fie punem noi capăt CPI

„Mesajul nostru este clar: Statele Unite și poporul american nu se supun jurisdicției acestei CPI ilegitime. Ambele partide (din SUA, n.r.) sunt de acord în această privință. Însă doar președintele Trump are hotărârea de a lua măsurile necesare pentru a pune capăt acestei amenințări, pentru totdeauna. Fie CPI renunță la amenințări, fie noi vom pune capăt existenței CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri – dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare – să tempereze această instanță care acționează abuziv.

În caz contrar, Statele Unite își vor continua campania de destructurare a CPI, bucată cu bucată, până când americanii nu vor mai fi amenințați”, a spus Marco Rubio într-un mesaj difuzat pe X.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea Penală Internațională a reacționat, vineri, la anunțul sancțiunilor impuse de Statele Unite și a transmis că acestea constituie un atac la adresa dreptului internațional, avertizând, totodată, că ”istoria va judeca acest moment”.

Sancțiunile SUA reprezintă ”un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege”, a precizat instanța internațională într-un comunicat.

CPI a acuzat că aceste măsuri au drept scop intimidarea personalului său și perturbarea activității sale.

„Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a anunțat președinta CPI, Tomoko Akane.

Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”.

„Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creată pentru a le proteja a fost vizată”, a avertizat CPI.

#Curtea Penală Internaţională #sanctiuni #SUA