Expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț, susține că votul Parlamentului pentru Dorel Musteață și Ghenadie Plămădeală în funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a fost unul strategic. Și asta pentru ca Dorel Musteață să poată ajunge președinte al CSJ, informează Realitatea.md.

„Din punctul meu de vedere, politicul face în felul următor. Își identifică persoane din puterea judecatorească, ca prin intermediul lor să petreacă acea evaluare, care urmează. Nu întâmplător Curtea Supremă de Justiție nu are președinte. Nu este exclus faptul că dl Musteață va fi promovat la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție”, a declarat Teodor Cârnaț, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la postul TV8.

Deși votul pentru candidatura lui Musteață a fost unul la limita aprobării, expertul consideră că s-a recurs la acest pas pentru că „actualei puteri îi trebuiesc aliați din interiorul sistemului, ca ulterior prin intermedul acestor aliați să ducă reforma până la capăt”.

Referindu-se la procedurile grăbite privind evaluarea procurorului suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo, expertul care a fost și membru al CSM, spune că acest lucru se face pentru a numi cât mai rapid o persoană loială guvernării.

„Acum, din ce cauză este grăbită evaluarea procurorului general? Deoarece procurorul Robu este interimar. În timpul apropiat va avea loc Adunarea Generală a Procurorilor și nu se știe care va fi următoarea componență a Consiliului Superior al Procurorilor. De aceea, guvernarea se grăbește, va face evaluarea, va face loc vacant de procuror general, va petrece concursul și va plasa în funcție o persoană care este loială actualei puteri”, mai spune Teodor Cârnaț.

Realitatea.md menționează că recent Parlamentul a aprobat candidaturile lui Dorel Musteață și a lui Ghenadie Plămădeală la funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă – 65 de ani. Asta deși în privința lui Dorel Musteață au existat critici foarte dure din partea opoziției, cât și din partea societății civile.

#Adunarea Generală a Procurorilor #CSJ #CSP #Dorel Musteata #Teodor Carnat

Sutele de tancuri trimise de aliați în Ucraina sunt folosite ca tractoare și de operatorii de drone. Altele stau camuflate în pădure și sunt utilizate de ucraineni drept adăpost. Asta deoarece războiul modern a schimbat regulile și tancurile nu sunt eficiente în fața dronelor inamice.

Tancurile occidentale trimise în Ucraina sunt, în mare parte, inactive, potrivit The New York Times. Acestea sunt ascunse prin păduri fiind acoperite cu pânze de camuflaj pentru a nu fi observate de dronele inamice.

Un tanc care costă, în medie, 10 milioane de dolari, s-a dovedit a fi neputincios în fața dronelor ieftine care domină acum câmpul de luptă. Ca urmare, mașinilor scumpe li s-au găsit alte întrebuințări, scrie Mediafax.

Aproximativ jumătate dintr-un batalion de tancuri a fost adaptat pentru a fi utilizat de operatori de drone. Celelalte tancuri occidentale sunt uneori folosite pentru a tracta echipamente avariate, servind, practic, drept tractoare scumpe.

Conform unor informații, dintre cele aproximativ 82 de tancuri Abrams livrate, aproximativ 25 au fost lovite. De asemenea, dintre cele 10 donate de Suedia, a rămas doar un tanc în utilizare.

Estimările făcute de experți arată că până în prezent, Ucraina a primit de la aliații săi occidentali peste 800 de tancuri de luptă. Livrările au inclus atât tancuri din era sovietică recondiționate, cât și modele occidentale moderne.

Tancurile au fost livrate în mai multe valuri începând cu anul 2022.