Cineaștii protestează și cer redactarea modificărilor la Legea Cinematografiei. De asemenea, ei solicită rectificarea bugetului pentru proiectele finanțate de Centrul Național al Cinematografiei (CNC).

Cu referire la CNC, din 19 proiecte declarate eligibile, fonduri suficiente sunt doare pentru 9. În același timp, dintre ele doar două sunt filme autohtone sută la sută, iar șapte sunt coproducții la care Republica Moldova participă minoritar.

Două din 9, atât s-a putut… Viziune + Acțiune = filme & televiziune. Moldova poate, dar “încă nu este gata”?!

În opinia oamenilor filmului, în forma sa actuală, Legea cinematografiei nu oferă soluțiile reale de care are nevoie sectorul filmului din Republica Moldova. Reprezentanții ramurii susțin că din peste 17 surse de finanțare propuse inițial, au fost păstrate doar două, care transferă povara financiară asupra producătorilor de film. Aceștia mai menționează că fost eliminate complet surse importante, cum ar fi veniturile din jocurile de noroc, dar și propunerea de a transforma cinematograful Odeon într-un centru public de proiecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Mai mult, a fost introdus conceptul de „Comandă de Stat”, care riscă să afecteze independența și libertatea de creație, principii esențiale într-o industrie cinematografică modernă europeană.

Un alt angajament important, asumat de Ministerul Culturii în cadrul ședinței din martie 2025 cu reprezentanții sectorului, încă nu a fost onorat: în urma concursului CNC din acest an, 19 proiecte au fost declarate eligibile, însă fondurile alocate au permis finanțarea doar 9. Este nevoie de o rectificare bugetară de aproximativ 7 milioane de lei pentru a sprijini proiectele selectate în concursul CNC dina acest an”, se arată în declarația cineaștilor.

Autorităților li se cere „crearea unui Fond Cinematografic cu adevărat funcțional, inspirat din modele europene, cu surse de finanțare sigure și sustenabile”, eliminarea conceptului de comandă de stat din proiect, transformarea cinematografului Odeon în centru public de educație cinematografică și rectificarea bugetului pentru anul 2025, astfel încât să fie asigurată integral finanțarea integrală a proiectelor eligibile din concursul CNC.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a explicat înainte de ședința de miercuri, 11 iunie, a cabinetului de miniștri, că proiectul privind Legea Cinematografiei este pe ultima sută de metri la avizare și că autoritățile își doresc să o adopte în actualul mandat al Legislativului.

„Sper și visez foarte mult că cineaștii, colegii mei, vor fi în anul viitor, dar și în acest an, dacă va fi o rectificare pentru sporirea sumei alocate, vor putea să valorifice acești bani în scopul dezvoltării cinematografiei în Republică Moldova”, a declarat Prodan.

Ministerul Culturii vrea să instituie Fondul Cinematografiei. Acesta va fi format din mai multe surse, inclusiv din banii câștigați urmare a proiecțiilor filmelor finanțate de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) în sălile de cinema.

În proiect se precizează că 4% din banii obținuți din filme trebuie să fie transferați către Fondul Cinematografiei. Se va mai institui timbrul de cinema în mărime de 2 lei, aplicat la prețul de comercializare a biletelor în cinematografe sau în spații alternative, utilizate pentru difuzarea publică a filmelor. Alte finanțări vor fi asigurate din bugetul de stat. Dacă organizatorii proiecțiilor nu se vor alinia reglementărilor și nu vor achita taxele stabilite, aceștia riscă penalități.

Rămânem fără filme autohtone la cinematografe? Plată de 4% din venit, dacă se vor difuza producții finanțate de CNC

#Asociaţia Cineaştilor Independenţi #cineaști #CNC #filme #protest

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.