Deputații au votat în prima lectură modificarea Codului de executare, care se referă la lista bunurilor ce nu pot fi urmărite în cazul unei persoane, care a intrat în incapacitate de plată, scrie Bani.md.

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba a declarat în cadrul ședinței că majoritatea populației este prinsă în mrejele sărăciei. Declinul economic îi face pe oameni să se avânte în jocuri de noroc și microcreditare. Își pun speranța într-un câștig improbabil peste noapte.

Totodată, ”împrumuturile pradă afectează populația pe o perioadă lungă de timp. Oameni încearcă să-și finanțeze rapid unele cheltuieli casnice și ajung pradă unor cămătari care sunt gata să ia și acoperișul de deasupra capului. Or, statul trebuie să facă ordine. Piața de microcreditare constituie 4 miliarde de lei, iar jumătate din credite au întârzieri. O parte din împrumuturi sunt toxice – 400 mil. de lei. Oameni care au falimentat foarte curând recuperatorii le vor vâna averile. Uite așa și trăim cineva fură un miliard și nimic nu se întâmplă, dar cineva se împrumută cu bani foarte puți și pierde casa”, a punctat Alaiba.

Astfel, potrivit modificărilor operate Evacuarea silită din bunul imobil cu destinație locativă în care debitorul își are unicul domiciliu nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie și până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada că el și membrii familiei sale nu au la dispoziție o locuință corespunzătoare ori că debitorul și membrii familiei sale au o altă locuință corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată.

Interdicția prevăzută se aplică și în cazul declarării stării de urgență, de asediu sau de război, precum și în cazul declarării stării de urgență în sănătate publică de organele abilitate în acest sens.

Pentru lectura a doua a fost propus majorarea termenului la jumătate de an față de trei luni cât a fost inclus în prezent.

#Bani.md #Cod

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.