Nicolai Șepeli, bănuit în schema omorurilor la comandă a persoanelor publice din Ucraina, ar urma să revină la executarea pedepsei după revocarea decretului prezidențial privind grațierea, susține ministrul Justiției. Vladislav Cojuhari a spus jurnaliștilor că infracțiunile comise după eliberare trebuie investigate separat și nu țin de decizia privind grațierea.

Conform lui Cojuhari, grățierea individuală „este un act constituțional luat de un proces administrativ colectiv, adică luat în decizie urmare a unor mecanisme interdisciplinare”. Oficialul a precizat că procedura presupune demersul procurorilor, examinarea dosarului de către Comisia de Grațiere și formularea concluziei.

„Decretul (n. red.: în privința lui Șepeli) a fost emis în 2022 în baza recomandărilor Comisiei de Grațiere, fapt cunoscut de către noi toți. Dar este important să înțelegem două elemente – dacă astăzi persoana comite fapte infracționale, desigur că acestea vor fi investigate. Și este necesar să facem o distincție esențială de faptul că grațierea se acordă în bază a informației și evaluării disponibile la momentul deciziei.

Este relevant și această concluzie că, la momentul de față, odată cu revocarea, adică nu se anulează, se revocă decretul, am menționat supra, subiectul urmează să revină la executarea pedepsei cu închisoare. Și este un principiu clar al revocării care se referă la pedeapsă, nu la responsabilitatea infracțională”, a explicat Cojuhari.

Nicolai Șepeli, grațiat în 2022, după ce a ajuns la pușcărie pentru trafic de droguri, este unul dintre bănuiții în dosarul privind omorurile la comandă comise asupra unor oficiali și persoane publice din Ucraina. Investigațiile și perchezițiile au fost desfășurate de oamenii legii din Moldova, de comun cu responsabilii din țara vecină.

La scurt timp după ce s-a aflat despre presupusa implicare a lui Șepeli în schemă, Președinția a revocat decretul de grațiere.

#explicatii #gratiere #ministrul Justitiei #pedepasa #Șepeli

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.