Lipsa unui sediu pentru cele două procuraturi specializate ar fi prima problemă, dacă Procuratura Anticorupție (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) ar fuziona. Declarația aparține Cristinei Ciubotaru, fost vice-director al Centrului Național Anticorupție (CNA).

„Nu există un diagnostic foarte clar al problemei ca să putem spune cu certitudine că fuzionarea acestor două procuraturii va însemna consolidarea lor. Mă întreb, dacă unim aceste două procuraturi nu se va repeta situația și vom începe iar să căutăm sedii, oameni… să scrii ceva pe o hârtie și să o prezinți ca pe o fortificare (…) În momentul în care se schimbă aceste procuraturi care dosare complicate în gestiune, se schimbă oamenii, organizarea, vă asigur că toate dosarele din ambele procuraturi vor trena, iar dacă o să ne trezim la urmă că nu le dau oameni, le dau sediu, dar nu le dau… PCCOCS are sediu în care nu cred că mai încape încă o procuratură, iar PA nu încape în actualul sediu. Deci ar rămâne fiecare în sediul lor și ar fi o fuzionare doar pe hârtie”, a declarat Cristina Ciubotaru, la Jurnal TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a anunțat că Procuratura Anticorupție (PA) ar putea să fuzioneze cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În replică, Veronica Dragalin a anunțat că se opune și că nu înțelege rostul modificărilor propuse de Ministerul Justiției.

Au apărut mai multe critici în spațiul public. O opinie separată a avut și deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, care spune că, înainte de a fi luate astfel de decizii, este nevoie de o evaluare complexă asupra acestor două instituții.

PA și PCCOCS ar putea fuziona, anunță ministra Justiției: Propunerile vor fi transmise către Parlament

#fuziune #PA #PCCOCS #probleme #sediu

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.