Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Comisia de la Veneția s-a pronunțat pe proiectul de lege privind dezoligarhizarea în Republica Moldova

13 Iun. 2023, 18:39
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
13 Iun. 2023, 18:39 // Politica //  Elena Putregai

Comisia de la Veneția a dat verdictul final pe proiectul de lege al Republicii Moldova privind dezoligarhizarea, chiar dacă între timp autoritățile au decis, în urma unor consultări la nivel național, să renunțe la el și să aplice o abordare sistemică de alt gen, scrie Realitatea.md cu referire la IPN.

Comisia de la Veneția a remarcat că cele mai multe țări au conceput și pus în aplicare un set de măsuri legislative, măsuri administrative, economice și de altă natură pentru a preveni dereglarea democrației, statului de drept și drepturilor omului determinate de concentrarea unei astfel de influențe în mâinile unor indivizi. De la țară la țară, astfel de măsuri cuprind, de exemplu, politici eficiente de concurență, combaterea corupției și combaterea spălării banilor, asigurarea pluralismului mass-media, reguli privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale etc.

În acest sens, Comisia de la Veneția a salutat decizia autorităților moldovenești de a abandona proiectul de lege și a se concentra pe un plan de acțiuni care prevede analize sectoriale, consolidarea legislativă și instituțională, creșterea raportării și creșterea gradului de conștientizare într-o serie de domenii, cum ar fi managementul proprietatii publice, măsuri de combatere a spălării banilor și a monopolurilor, transparenta privind beneficiarii de proprietate, eficiența recuperării activelor în contextul unor sancțiuni internaționale deja impuse, o mai bună gestionare a riscurilor în sectorul bancar și cel al asigurărilor și îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice. Planul de acțiune prevede, de asemenea, un mecanism de monitorizare menit să consolideze contribuția diverselor instituții și să asigure o bună cooperare și coordonare între acestea. Activitățile vor fi revizuite și, eventual, ajustate la fiecare șase luni.

Totodată, Comisia a bifat anumite observații la activitățile prevăzute de autoritățile moldovenești.

Comisia de la Veneția cere Ucrainei să-şi suspende legea anti-oligarhi

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.