Comisia Europeană a mobilizat marți, 13 iulie, încă 10 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus și a consecințelor acesteia, prin intermediul celei de-a treia emisiuni de obligațiuni NextGenerationEU de la lansarea primei, la jumătatea lunii iunie, scrie într-un comunicat.

Comisia a emis o obligațiune pe 20 de ani cu scadența la 4 iulie 2041, care a fost primită cu un interes foarte mare de către piață, înregistrând angajamente de aproape 100 de miliarde de euro.

Datorită suprasubscrierii de aproape 10 ori mai mari – o demonstrație a interesului puternic și constant al investitorilor – Comisia a obținut condiții de preț foarte favorabile, în conformitate cu performanța puternică a programului NextGenerationEU de până acum.

Aceasta a fost o tranzacție în două tranșe, iar Comisia a mai obținut 5,25 miliarde EUR sub formă de împrumut back-to-back pe 10 ani, cu scadența la 22 aprilie 2031, pentru programele sale de asistență macrofinanciară (AMF) și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF).

Este cea de-a treia tranzacție din cadrul programului NextGenerationEU, după obligațiunea pe 10 ani în valoare de 20 de miliarde de euro pe care Comisia a emis-o la 15 iunie 2021 și tranzacția în două tranșe de 15 miliarde de euro – care a constat într-o obligațiune pe 5 ani în valoare de 9 miliarde de euro și o obligațiune pe 30 de ani în valoare de 6 miliarde de euro – din 29 iunie.
În urma tranzacției de ieri, Comisia a strâns până în prezent 45 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Fondurile vor fi utilizate pentru efectuarea primelor plăți în cadrul NextGenerationEU, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și al diferitelor programe bugetare ale UE.

Prima plată în cadrul NextGenerationEU a fost deja efectuată la sfârșitul lunii iunie, în cadrul programului REACT-EU. Primele plăți în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență vor urma în timp util, după aprobarea de către Consiliu a planurilor naționale de redresare și reziliență (dintre care 12 au trecut deja de această etapă) și după semnarea acordurilor de finanțare și/sau de împrumut respective de către statele membre ale UE și Comisia Europeană.

Tranzacția de ieri a strâns, de asemenea, 5 miliarde de euro care vor fi utilizate pentru a suplimenta asistența financiară acordată Portugaliei și Irlandei în urma crizei financiare și a datoriei suverane. Alte 250 de milioane de euro au fost strânse pentru a finanța un împrumut acordat Iordaniei în cadrul programului de asistență macrofinanciară.

Până la sfârșitul anului 2021, Comisia se așteaptă să mobilizeze aproximativ 80 de miliarde EUR în obligațiuni, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, conform planului de finanțare publicat în iunie 2021. Suma exactă atât a obligațiunilor UE, cât și a titlurilor pe termen scurt ale UE va depinde de nevoile concrete de finanțare, iar Comisia își va revizui evaluarea inițială în toamnă. În acest fel, Comisia va putea finanța, în a doua jumătate a anului, toate granturile și împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, precum și acoperi nevoile politicilor UE care primesc finanțare din partea NextGenerationEU.

#Comisia Europeană #miliarde

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.