Comisia Europeană a mobilizat marți, 13 iulie, încă 10 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus și a consecințelor acesteia, prin intermediul celei de-a treia emisiuni de obligațiuni NextGenerationEU de la lansarea primei, la jumătatea lunii iunie, scrie într-un comunicat.

Comisia a emis o obligațiune pe 20 de ani cu scadența la 4 iulie 2041, care a fost primită cu un interes foarte mare de către piață, înregistrând angajamente de aproape 100 de miliarde de euro.

Datorită suprasubscrierii de aproape 10 ori mai mari – o demonstrație a interesului puternic și constant al investitorilor – Comisia a obținut condiții de preț foarte favorabile, în conformitate cu performanța puternică a programului NextGenerationEU de până acum.

Aceasta a fost o tranzacție în două tranșe, iar Comisia a mai obținut 5,25 miliarde EUR sub formă de împrumut back-to-back pe 10 ani, cu scadența la 22 aprilie 2031, pentru programele sale de asistență macrofinanciară (AMF) și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF).

Este cea de-a treia tranzacție din cadrul programului NextGenerationEU, după obligațiunea pe 10 ani în valoare de 20 de miliarde de euro pe care Comisia a emis-o la 15 iunie 2021 și tranzacția în două tranșe de 15 miliarde de euro – care a constat într-o obligațiune pe 5 ani în valoare de 9 miliarde de euro și o obligațiune pe 30 de ani în valoare de 6 miliarde de euro – din 29 iunie.
În urma tranzacției de ieri, Comisia a strâns până în prezent 45 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Fondurile vor fi utilizate pentru efectuarea primelor plăți în cadrul NextGenerationEU, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și al diferitelor programe bugetare ale UE.

Prima plată în cadrul NextGenerationEU a fost deja efectuată la sfârșitul lunii iunie, în cadrul programului REACT-EU. Primele plăți în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență vor urma în timp util, după aprobarea de către Consiliu a planurilor naționale de redresare și reziliență (dintre care 12 au trecut deja de această etapă) și după semnarea acordurilor de finanțare și/sau de împrumut respective de către statele membre ale UE și Comisia Europeană.

Tranzacția de ieri a strâns, de asemenea, 5 miliarde de euro care vor fi utilizate pentru a suplimenta asistența financiară acordată Portugaliei și Irlandei în urma crizei financiare și a datoriei suverane. Alte 250 de milioane de euro au fost strânse pentru a finanța un împrumut acordat Iordaniei în cadrul programului de asistență macrofinanciară.

Până la sfârșitul anului 2021, Comisia se așteaptă să mobilizeze aproximativ 80 de miliarde EUR în obligațiuni, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, conform planului de finanțare publicat în iunie 2021. Suma exactă atât a obligațiunilor UE, cât și a titlurilor pe termen scurt ale UE va depinde de nevoile concrete de finanțare, iar Comisia își va revizui evaluarea inițială în toamnă. În acest fel, Comisia va putea finanța, în a doua jumătate a anului, toate granturile și împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, precum și acoperi nevoile politicilor UE care primesc finanțare din partea NextGenerationEU.

#Comisia Europeană #miliarde

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.