Comisia Europeană a anunțat că va încheia în zilele următoare un nou contract cu Pfizer-BioNTech pentru achiziţionarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19. Uniunea Europeană susține că va considera tot mai mult vaccinurile create pe baza tehnologiei ARN mesager (ARNm), cum este cel produs de Pfizer-BioNTech, în detrimentul celor cu vector viral, precum AstraZeneca sau Johnson & Johnson, informează Agerpres.

Noile doze vor fi livrate de anul aceste şi până în 2023 şi vor fi suficiente pentru imunizarea a 450 de milioane de persoane în următorii doi ani.

„Contractul îl vom încheia în zilele următoare. El va asigura dozele necesare pentru injecţii de consolidare care să sporească imunitatea”, a spus Ursula von der Leyen în timpul unei vizite la fabrica Pfizer din oraşul belgian Puurs.

Von der Leyen a adăugat că obiectivul UE este imunizarea a 70% din populaţia sa adultă până la sfârşitul verii.

Până în prezent, Comisia Europeană a contractat 600 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, prin două contracte separate.

Comisia Europeană intenţionează astfel să nu mai încheie contracte cu compania AstraZeneca, după ce aceasta din urmă a diminuat livrările ca urmare a unor probleme de producţie, executivul comunitar ameninţând pentru aceasta cu deschiderea unei acţiuni în justiţie.

sursă: digi24

#Comisia Europeană #coronavirus #lot de vaccin #Pfizer #UE

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.