Cetățenii români încă se lasă greu convinși că vaccinul este singura soluție de a scăpa de restricții. La polul opus sunt studenții străini de la Facultatea de Medicină din Iași, care se consideră norocoși că au primit oportunitatea de a se vaccina în România. Sunt tineri care în țările lor de origine nici măcar n-ar îndrăzni să viseze să se imunizeze atât de repede, scrie Digi24.

„În Republica Moldova este mai greu de obținut o doză de vaccin și dacă am avut această oportunitate am zis să o folosesc. Situația acolo este mult mai complicată decât aici, din păcate. Chiar și bunicii mei ar dori să se vaccineze, dar din păcate nu au acces la dozele de vaccin”, spune Mihaela Brașovean, studentă din Republica Moldova.

Aous Aladwan este un student care vine din Iordania. „Am avut această oportunitate de a face vaccinul la fel ca populația României. Nu am fost discriminați. Totul a fost foarte rapid, foarte ușor. A fost mai simplu, pentru că dacă aș fi vrut să mă vaccinez în Iordania, ar fi trebuit să merg acasă. Și pentru că sunt două doze, ar fi fost o problema cu timpul”, spune tânărul.

Și Essam Shams Aldeen, student din Arabia Saudită, este încântat de vaccinarea din România. „A fost mai ușor să fac vaccinul aici, pentru că totul este foarte organizat, n-am mai văzut o asemenea organizare. Totul decurge foarte bine. De aceea am decis să mă vaccinez aici”, explică tânărul.

„Toți cei care am venit să studiem peste hotare eram panicați că ne putem îmbolnăvi ușor de Covid-19. Așa că m-am bucurat foarte tare că am putut să mă vaccinez aici, pentru că e mai ușor să te vaccinezi aici decât în Taiwan”, spune Jakie Tseng – student din Taiwan.

Gayane Khachaturyan, studentă din Franța, este entuziasmată: „Tatăl meu e medic și eu am reușit să mă vaccinez înaintea lui. Cred ca e o mare șansă că li se permite studenților de la Medicină să se vaccineze”, spune tânăra.

Și Anastasia Balta, studentă din Grecia, este la fel de încântată: „Campania de vaccinare merge mai bine aici decât în Grecia. M-am vaccinat înaintea familiei mele, a prietenilor, a tuturor cunoscuților din Grecia”.

Tiberio Sapone, student din Italia, se consideră norocos: „În Italia, dacă ar fi să facem o comparație, lucrurile nu stau așa de bine. Încă așteptăm tranșe de vaccin din Europa. Am mulți prieteni în Italia, care învață acolo. Încă nu știu când vor primi prima doză, așa că eu cred că am fost norocos”.

Este și cazul lui Cris Danci, student din Irlanda: „Cea mai mare parte a populației în Irlanda încă nu a fost vaccinată, din ceea ce știu de la familia mea. Trebuie să te înscrii la medicul de familie și durează la nesfârșit. Ca să reușești să faci vaccinul, trebuie să aștepți o lună, chiar două. A fost relativ simplu să mă vaccinez. Am făcut cerere la Universitate și apoi, o săptămână mai târziu, m-am și vaccinat”, a povestit tânărul.

#vaccinare anti COVID-19 #vaccinare studenti

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.