Republica Moldova a început campania de vaccinare împotriva coronavirusului COVID-19 la data de 2 martie 2021. Până la data de astăzi, țara noastră a recepționat sub formă de donație peste 111 000 de doze de vaccin anticovid: Pfizer, AstraZeneca și Sinopharm. Deși procesul de vaccinare a început de mai bine de o lună, în țară au fost vaccinate în jur de 51 574 de moldoveni (conform ANSP, aproximativ 1,5% din populație), procesul fiind unul destul de lent și criticat.

Un alt aspect ține de faptul că vaccinurile existente în țară au fost donate, iar autoritățile bat pasul pe loc pentru achiziția unui lot de vaccin. Detalii cu privire la (ne)achiziția vaccinului vedeți AICI și AICI. Cert este faptul că cei mai mari producători, cum ar fi Pfizer, Moderna și AstraZeneca și-au planificat producția și vânzările cu mult timp înainte ca Republica Moldova să înceapă un proces de achiziție a serului. În acest context, Pfizer și Moderna au informat autoritățile moldovenești că le pot furniza vaccin abia la începutul anului viitor. Până atunci, unica salvare a moldovenilor sunt donațiile sau solicitarea suportului prin intermediul COVAX.

Moldovenii fac coadă pentru a se vaccina în România

La distanță de câțiva zeci de kilometri, România a început procesul de vaccinare la sfârșitul anului 2020, fiind administrate 3.413.955 de doze unui număr de 2.155.906 persoane, dintre care 897.857 au primit o doză şi 1.258.049 şi pe cea de-a doua. Întrebarea este câte dintre cele peste 2 milioane de persoane, sunt cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie și profită din plin de resursele statului Român?

Și în timp ce Moldova abia a început campania de vaccinare la data de 2 martie, România, la data de 15 martie a început etapa a III-a, care include populația generală. Aceasta este șansa moldovenilor care dețin dublă cetățenie română de a se imuniza, șansă care aparent nu este ratată și exploatată maxim. Chiar și demnitari de stat au trecut Prutul pentru a se vaccina. Printre aceștia se numără deputații Andrian Candu, Octavian Țîcu, Iurie Reniță, Maria Ciobanu și alții. Cel puțin aceștia sunt cei care au anunțat public despre acest lucru.

În contextul în care nimeni nu știe când țara noastră va avea suficient vaccin, dar și capacitate de organizare pentru a-și vaccina toată populația, am încercat să aflu care este de fapt numărul moldovenilor care au trecut granița în România pentru a se vaccina.

Habar nu au de evidență…

Numărul de cetățeni moldoveni vaccinați la care ministerul de resort face trimitere se referă strict la cei imunizați în țară. Ceea ce se întâmplă în afara hotarului nu cunoaște nimeni. Nici Ministerul Sănătății, care este direct responsabil, nici Poliția de Frontieră sau alte structuri care ar putea contribui la realizarea statisticilor.

La ieșirea din țară am fost întrebat de către polițiștii de frontieră unde merg și care este scopul deplasării. Ulterior, în urma unor discuții, am fost informați de către reprezentanții PDF că structura în cauză nu stochează date cu privire la destinațiile moldovenilor, iar întrebările sunt puse doar pentru a informa cetățenii cu privire la obstacolele pe care le pot întâlni pe direcțiile de deplasare. Astfel, o primă instituție de la care am încercat să aflăm dacă dețin o statistică cu privire la moldovenii care merge în România la vaccinare, a fost ștearsă din listă.

Totuși, odată vaccinați în România, moldovenii primesc adeverința de vaccinare. Documentul este solicitat de către polițiștii de frontieră la intrarea în țară, cel puțin așa au procedat în cazul meu. Chiar și așa, întrebat la ieșirea din țară unde plec și care este scopul vizitei, și întors cu documentul, solicitat de polițiști, care confirmă faptul că am fost vaccinat, Moldova nu are o statistică reală a populației vaccinate.

Poliția de Frontieră din România a avut exact același răspuns: Noi doar verificăm actele de identitate. Informațiile le puteți obține de la DSP – Direcția de Sănătate Publică.

De ce DSP? Pe lângă Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal, odată cu pandemia trebuie să treci și prin filtrul DSP. La prezentarea testului negativ COVID-19, aceștia eliberează o derogare de la plasarea în carantină. Deci, următoarea instituție la care m-am adresat a fost DSP Iași. În urma a zeci de apeluri, am fost rugat să depun o solicitare către secretariatul instituției. Până la ora actuală nu am primit un răspuns.

Nici Ministerul Sănătății din România nu deține informații. Am fost redirecționat la Comitetul Național de Vaccinare din România…

Intențiile autorităților din Moldova

Ala Tocarciuc, expertă în domeniul sănătății publice ne-a declarat că în prezent autoritățile noastre nu au un mecanism prin care ar putea monitoriza numărul moldovenilor vaccinați în România. „Nimeni nu cunoaște cu adevărat. Probabil această cifră va fi cunoscută dacă se vor institui acele pașapoarte verzi”. De asemenea, expertă în domeniul sănătății publice susține că elaborarea unei platforme pe care moldovenii vor raporta benevol vaccinarea, ar fi o altă soluție. „În România sunt cinci canale de înregistrare la vaccinare. Nu putem extrage aceste date. Pașapoartele verzi și declarația benevolă, un alt mecanism nu văd”, a adăugat Ala Tocarciuc.

Nici Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu deține date despre numărul moldovenilor care s-au vaccinat peste hotare. „Urmează să elaboram un mecanism de raportare a cazurilor de vaccinare în afara țării”, au precizat reprezentanții ministerului de resort.

La sfârșitul lunii martie, autoritățile au anunțat că Republicii Moldova i-au fost alocate 100 620 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech prin platforma COVAX, care ar urma să ajungă în țară până la sfârșitul lunii iunie. Între timp, monitorizăm procesul de achiziție a vaccinului lansat de către autoritățile publice centrale.

Text redactat la data de 7 aprilie 2021.

#COVID-19 #statistica vaccinare #vaccinare

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.