Republica Moldova a început campania de vaccinare împotriva coronavirusului COVID-19 la data de 2 martie 2021. Până la data de astăzi, țara noastră a recepționat sub formă de donație peste 111 000 de doze de vaccin anticovid: Pfizer, AstraZeneca și Sinopharm. Deși procesul de vaccinare a început de mai bine de o lună, în țară au fost vaccinate în jur de 51 574 de moldoveni (conform ANSP, aproximativ 1,5% din populație), procesul fiind unul destul de lent și criticat.

Un alt aspect ține de faptul că vaccinurile existente în țară au fost donate, iar autoritățile bat pasul pe loc pentru achiziția unui lot de vaccin. Detalii cu privire la (ne)achiziția vaccinului vedeți AICI și AICI. Cert este faptul că cei mai mari producători, cum ar fi Pfizer, Moderna și AstraZeneca și-au planificat producția și vânzările cu mult timp înainte ca Republica Moldova să înceapă un proces de achiziție a serului. În acest context, Pfizer și Moderna au informat autoritățile moldovenești că le pot furniza vaccin abia la începutul anului viitor. Până atunci, unica salvare a moldovenilor sunt donațiile sau solicitarea suportului prin intermediul COVAX.

Moldovenii fac coadă pentru a se vaccina în România

La distanță de câțiva zeci de kilometri, România a început procesul de vaccinare la sfârșitul anului 2020, fiind administrate 3.413.955 de doze unui număr de 2.155.906 persoane, dintre care 897.857 au primit o doză şi 1.258.049 şi pe cea de-a doua. Întrebarea este câte dintre cele peste 2 milioane de persoane, sunt cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie și profită din plin de resursele statului Român?

Și în timp ce Moldova abia a început campania de vaccinare la data de 2 martie, România, la data de 15 martie a început etapa a III-a, care include populația generală. Aceasta este șansa moldovenilor care dețin dublă cetățenie română de a se imuniza, șansă care aparent nu este ratată și exploatată maxim. Chiar și demnitari de stat au trecut Prutul pentru a se vaccina. Printre aceștia se numără deputații Andrian Candu, Octavian Țîcu, Iurie Reniță, Maria Ciobanu și alții. Cel puțin aceștia sunt cei care au anunțat public despre acest lucru.

În contextul în care nimeni nu știe când țara noastră va avea suficient vaccin, dar și capacitate de organizare pentru a-și vaccina toată populația, am încercat să aflu care este de fapt numărul moldovenilor care au trecut granița în România pentru a se vaccina.

Habar nu au de evidență…

Numărul de cetățeni moldoveni vaccinați la care ministerul de resort face trimitere se referă strict la cei imunizați în țară. Ceea ce se întâmplă în afara hotarului nu cunoaște nimeni. Nici Ministerul Sănătății, care este direct responsabil, nici Poliția de Frontieră sau alte structuri care ar putea contribui la realizarea statisticilor.

La ieșirea din țară am fost întrebat de către polițiștii de frontieră unde merg și care este scopul deplasării. Ulterior, în urma unor discuții, am fost informați de către reprezentanții PDF că structura în cauză nu stochează date cu privire la destinațiile moldovenilor, iar întrebările sunt puse doar pentru a informa cetățenii cu privire la obstacolele pe care le pot întâlni pe direcțiile de deplasare. Astfel, o primă instituție de la care am încercat să aflăm dacă dețin o statistică cu privire la moldovenii care merge în România la vaccinare, a fost ștearsă din listă.

Totuși, odată vaccinați în România, moldovenii primesc adeverința de vaccinare. Documentul este solicitat de către polițiștii de frontieră la intrarea în țară, cel puțin așa au procedat în cazul meu. Chiar și așa, întrebat la ieșirea din țară unde plec și care este scopul vizitei, și întors cu documentul, solicitat de polițiști, care confirmă faptul că am fost vaccinat, Moldova nu are o statistică reală a populației vaccinate.

Poliția de Frontieră din România a avut exact același răspuns: Noi doar verificăm actele de identitate. Informațiile le puteți obține de la DSP – Direcția de Sănătate Publică.

De ce DSP? Pe lângă Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal, odată cu pandemia trebuie să treci și prin filtrul DSP. La prezentarea testului negativ COVID-19, aceștia eliberează o derogare de la plasarea în carantină. Deci, următoarea instituție la care m-am adresat a fost DSP Iași. În urma a zeci de apeluri, am fost rugat să depun o solicitare către secretariatul instituției. Până la ora actuală nu am primit un răspuns.

Nici Ministerul Sănătății din România nu deține informații. Am fost redirecționat la Comitetul Național de Vaccinare din România…

Intențiile autorităților din Moldova

Ala Tocarciuc, expertă în domeniul sănătății publice ne-a declarat că în prezent autoritățile noastre nu au un mecanism prin care ar putea monitoriza numărul moldovenilor vaccinați în România. „Nimeni nu cunoaște cu adevărat. Probabil această cifră va fi cunoscută dacă se vor institui acele pașapoarte verzi”. De asemenea, expertă în domeniul sănătății publice susține că elaborarea unei platforme pe care moldovenii vor raporta benevol vaccinarea, ar fi o altă soluție. „În România sunt cinci canale de înregistrare la vaccinare. Nu putem extrage aceste date. Pașapoartele verzi și declarația benevolă, un alt mecanism nu văd”, a adăugat Ala Tocarciuc.

Nici Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu deține date despre numărul moldovenilor care s-au vaccinat peste hotare. „Urmează să elaboram un mecanism de raportare a cazurilor de vaccinare în afara țării”, au precizat reprezentanții ministerului de resort.

La sfârșitul lunii martie, autoritățile au anunțat că Republicii Moldova i-au fost alocate 100 620 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech prin platforma COVAX, care ar urma să ajungă în țară până la sfârșitul lunii iunie. Între timp, monitorizăm procesul de achiziție a vaccinului lansat de către autoritățile publice centrale.

Text redactat la data de 7 aprilie 2021.

#COVID-19 #statistica vaccinare #vaccinare

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.