Orașul Comrat din Sudul Republicii Moldova nu va mai fi desemnat în anul 2023 „Capitala culturală a Comunității Statelor Independente (CSI)”, așa cum se planifica încă doi ani în urmă. Această oportunitate a fost ratată la începutul lunii decembrie, după ce președinta țării, Maia Sandu, a refuzat să participe la summit-ul CSI de la sfârșitul acestei luni.

Autoritățile din Găgăuzia afirmă că ar fi primit o notificare din partea autorităților centrale de la Chișinău în care se spunea că Republica Moldova nu-și poate asuma responsabilitățile legate de statutul de Capitală culturală a CSI oferit Comratului. Acest lucru a fost declarat pentru Europe Liberă de către vicepreședintele Comitetului Executiv al CSI, Leonid Anfimov.

Contactat telefonic de sursa citată, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a refuzat să comenteze personal subiectul și a recomandat să fie contactat Serviciul de presă al ministerului.

Din acest considerent, pe 12 decembrie, orașul Sankt Petersburg a primit ștafeta Capitalei culturale a CSI pentru 2023, în locul orașului Comrat din Republica Moldova.

Precizăm că, discuția despre o posibilă retragere a Moldovei din CSI a fost reluată în luna martie, după ce autoritățile de la Chișinău au depus cererea de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană.

Președinta Maia Sandu a precizat atunci că momentul potrivit pentru părăsirea CSI va fi atunci când se va „avansa suficient în parcursul european”. Potrivit șefei statului, R. Moldova analizează din ce acorduri se poate retrage, dar „acum ruperea tuturor acordurilor cu țările CSI este imposibilă”.

Pe 13 decembrie, Moldova, Ucraina și Georgia s-au retras din grupul Protocolului Goteborg în regiunea Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Autoritățile moldovene au explicat că multe dintre prevederile acestui acord contravin politicilor Uniunii Europene în domeniul mediului, pe care și le-au asumat cele trei țări. Atunci, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, spunea că, „la modul practic, Republica Moldova nici economic, nici politic nu mai face parte din acest spațiu CSI”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#capitală #Comrat #CSI #cultural #Moldova

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.