După ce Elon Musk a cumpărat în octombrie 2022 gigantul tech Twitter la prețul exorbitant de 44 milioane de dolari, a pornit o avalanșă de concedieri masive la marile corporații. 159.766 de angajați din industria big tech – ca Meta, Google, Microsoft, Amazon, IBM sau Shopify – și-au pierdut joburile anul trecut. Forbes estima, în ianuarie 2023, că aproximativ 7.500 de angajați au fost demiși din echipa companiei, alte companii mari anunțând reduceri masive de personal. Cei mai afectați de fenomen sunt specialiștii IT, angajații în poziții de senior și cei din funcții executive. Colegii de la Moldova.org au discutat cu câțiva moldoveni care muncesc la marile companii internaționale.

Unul din ei este Tudor Cojocariu, Account Executive la LinkedIn de un an, anterior angajat Meta. Tudor spune că angajatorul său nu a anunțat disponibilizări în masă, dar există o înghețare a angajărilor de la mijlocul lui 2022.

„Toate concedierile masive din domeniu sunt făcute brusc și de pe o zi pe alta. Tocmai de asta nimeni nu se simte protejat pe deplin.”

Tudor crede că specialiștii au anticipat aceste fenomene.

„Giganți tech ca Meta, Google, Amazon, Microsoft, Twitter au angajat la cote extreme în pandemie. Anticiparea că așa și vom rămâne de acum încolo a fost inexactă. Asta se observă și din reducerea numărului de oferte de muncă la distanță. A scăzut cererea de produse și servicii online și nu se mai justifică menținerea unor cohorte mari de angajați, inclusiv ingineri software. Aceștia rămân la mare căutare, dar tendința este în descreștere, sporind nevoia de consultanți de vânzări și de specialiști cu abilități non-tehnice.”

Oleg Ciubotaru spune că „Meta a crescut dublu în pandemie, cu 85.000 de angajați full-time la un moment dat. Valul acesta e rezultatul logic al angajărilor excesive din acea perioadă. A influențat și fenomenul demisiei în tăcere (n.red.: cunoscut în engleză și ca quiet quitting), când angajații arătau că pur și simplu nu lucrează”.

Oleg crede că lucrurile se vor calma un pic.

Întrebat dacă jobul său e sub riscul de a fi eliminat, răspunde prompt: „Da. Cred că acum orice om din tech trebuie să se gândească că jobul lui poate fi eliminat în orice secundă. Poți să ai orice diplomă de la Harvard și să fii extrem de bun în munca ta, dar să fii dat afară. Și nu pentru că nu ești bun, dar pentru că proiectul la care lucrezi nu mai aducea bani sau nu avea viitor.”

Un angajat moldovean la un gigant big tech, care a preferat să rămână sub anonimat, spune că are șanse să fie afectat de valul de disponibilizări.

„Îți dă o stare de insecuritate pentru că nu știi când se va întâmpla, dar știi că se va întâmplă. Nu sunt clare criteriile care ar putea sta în spatele concedierii tale în particular.”

Aparent, compania nu a publicat o listă de priorități, iar orice rol e subiectul unei potențiale disponibilizări.

Despre cum justifică marile corporații concedierile, cum ar putea să afecteze acest fenomen piața muncii din Moldova și cum protejează legislația muncii de concedieri, puteți citi în articolul integral.

#concedieri #moldoveni

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.