Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, acuză membrii Consiliului Concurenței de faptul că irosesc banii publici pentru închirierea unor oficii, pe care nici măcar nu le-au folosit corespunzător, informează Realitatea.md.

„În 2019 s-a elucidat faptul că Consiliul Concurenței plătește 5 milioane de lei pe an (din 25 milioane), pentru chirie într-un oficiu privat. Am obținut angajamentul conducerii CC să identifice un oficiu din spațiile de care dispune statul.

A venit anul 2020. Instituția a rămas tot acolo, iar în bugetul pe 2020 sunt bugetați încă 5 milioane lei. Am insistat pe un amendament la legea bugetului, care să reducă bugetul CC cu 5 milioane, dar guvernul socialist a respins amendamentul. A venit pandemia. Toți am stat în lockdown, am lucrat de acasă, iar Consiliul Concurenței plătea chirie pentru oficii goale.

A venit anul 2021. Aceeași istorie. Am mai insistat o dată. Am făcut demersuri pe la guvern, am mai făcut încă un amendament. Din nou – nimic.

Între timp, Consiliul Concurenței a plătit suma de 15 milioane de lei chirie la oficiu privat, chiar dacă statul dispune de spațiu. Sigur, poate nu atât de luxos și ultra-central. Dar Consiliul Concurenței ar fi putut economisi 15 milioane de lei, sau ar fi putut utiliza banii aceștia ca să plătească salarii ceva mai competitive angajaților săi. Nu știu, zic și eu. Căci azi ne-au spus că angajații au salarii cam mici. Și eu personal îi cred”, scrie deputatul Dumitru Alaiba.

Menționăm, că presa a scris despre faptul că cei de la Consiliul Concurenței (CC) au plătit annual câte 5 milioane de lei pentru închirierea spațiului în care își desfășoară activitatea. Sumele de bani achitate pentru chirie au ajuns pe conturile unei companii deținute de fostul director al Agenției Proprietății Publice (APP), Vladimir Baldovici.

#Consiliul Concurentii #Dumitru Alaiba

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.