Consiliul Concurenței a venit cu o reacție în urma indignărilor din societate, provocate de scumpirile în lanț operate de companiile petroliere, informează Realitatea.md.

În acest sens, reprezentanții Consiliului amintesc că instituția nu are legătură cu formarea prețurilor, ci cu acțiunile sau inacțiunile jucătorilor de pe piață. De asemenea, se menționează că în acest sens a fost pornită o investigație, iar rezultatele acesteia nu pot fi publicate din motiv că legea ar interzice acest lucru.

„Publicarea raportului de investigație ar fi o încălcare gravă a legislației care ar da posibilitatea companiilor vizate în investigație de a ataca în judecată acțiunile ilegale și ar stopa adoptarea deciziei definitive, iar persoanele responsabile care intenționează publicarea acestuia sunt pasibile de răspundere, inclusiv penală, în conformitate cu legislația în vigoare.

În contextul celor expuse, sunt relevante prevederile art.38 al. (5) din Legea concurenței 183/2012: Informaţiile confidenţiale colectate în procesul aplicării prezentei legi se utilizează de Consiliul Concurenţei doar în scopul pentru care au fost obţinute şi nu pot fi divulgate decît cu consimţămîntul, exprimat într-o formă explicită, al persoanei de la care au fost obţinute sau la cererea instanţei de judecată ori a altor organe competente, dacă acest fapt este prevăzut de lege”, se menționează într-un comunicat emis de către reprezentanții Consiliului Concurenței.

Realitatea.md amintește că în primăvara acestui an, au avut loc mai multe scumpiri în lanț ale produselor petroliere operate de către companiile, care dețin stații PECO. În acest sens, s-au evidențiat 6 companii petroliere, care gestionează împreună 66% din stațiile PECO din țară și care au avut un comportament similar la modificarea prețurilor.

Acest lucru i-a indignat pe consumatori, ținând cont de neconcordanțele prețurilor din R Moldova comparativ cu prețurile de pe piața internațională, și anume: scumpiri imediate la creșterea cotațiilor internaționale și ieftiniri întârziate la scăderi.

#consiliul concurentei #PECO

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia