Membrii Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) au audiat rapoartele financiare și auditului conformității asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării. Astfel, s-a constat că procesul de achiziții publice și utilizarea resurselor financiare în cadrul sistemului Ministerului Apărării, în anii 2019-2020, s-au realizat cu unele nereguli şi deficiențe.

Aceasta este concluzia Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) privind rapoartele financiare și auditului conformității asupra achizițiilor publice în cadrul instituției, audiat, astăzi 3 noiembrie, de membrii Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP).

Astfel, Andrei Munteanu, membru al CCRM și șefii echipelor de audit au prezentat principalele constatări ale Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020 și Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării în anii 2019-2020.

„Auditorii Curții de Conturi au relatat că, în anul 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 mil. lei și cheltuieli în valoare de 993,6 mil. lei şi a administrat patrimoniu în valoare totală de 3,5 miliarde de lei”, se arată într-o notă informativă.

Auditul a atestat că, controlul intern managerial instituit în cadrul Ministerului Apărării nu asigură identificarea și gestionarea eficientă a tuturor riscurilor aferente procesului financiar-contabil, inclusiv a celor legate de întocmirea situațiilor financiare consolidate. Instituirea fragmentară a controlului intern managerial a influențat veridicitatea și plenitudinea informațiilor reflectate în rapoartele financiare.

Cu referire la conformitatea asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării și instituțiilor din subordine persistă probleme de sistem, fiind înaintate în total 13 recomandări.

Prin urmare, principalele aspecte problematice identificate sunt lipsa unui cadru regulator unificat care ar reglementa modul de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, reglementarea necorespunzătoare a activității unor grupuri de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante, calitatea redusă a planificării achizițiilor publice, justificarea insuficientă a ofertelor.

Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării, mai multe dintre neconformitățile constatate de auditori au fost deja remediate. În special, au fost întreprinse măsuri pentru creșterea gradului de transparență a procedurilor de achiziție.

În opinia Zinaidei Greceanîi, membru al Comisiei de control al finanțelor publice, problemele identificate de auditorii Curții de Conturi poartă un caracter sistemic și sunt caracteristice tuturor instituțiilor administrației publice centrale și locale.

Astfel, Guvernul ar urma să vină cu o abordare de sistem a problematicilor legate de achizițiile publice, de înregistrarea patrimoniului, de aplicarea cadrului normativ și de utilizarea sistemului MTender.

#audit #CCFP #CCRM

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.