Au fost interzise construcțiile clădirilor de zgârie-nori mai înalți de 500 de metri, în China. Autorităţile chineze au limitat, de asemenea, ridicarea de blocuri turn de peste 250 de metri.

Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă, principalul organism de planificare economică al ţării, a informat că nu va mai aproba construcţia de clădiri de peste 500 de metri înălţime, în timp ce blocurile turn de 250 de metri înălţime vor fi „strict” limitate şi vor fi revizuite mai riguros măsurile de protecţie împotriva incendiilor.

China deţine 44 dintre cele mai înalte 100 de clădiri din lume, potrivit Consiliului pentru Clădiri Înalte şi Habitatul Urban (CTBUH ).

Atât Beijing cât şi Shanghai, Canton şi Shenzhen au fiecare câte un zgârie-nori ce figurează în top 10 al celor mai înalte clădiri din lume.

Cu toate acestea, în unele cazuri promotorii reuşesc cu greu să atragă clienţi pentru închirierea de birouri în aceste clădiri, scrie Agerpres.

Turnul din Shanghai, cea mai înaltă clădire din China de 632 de metri înălţime, a fost finalizat în 2016, însă jumătate dintre etajele sale erau goale în 2018.

În 2020, gradul său de ocupare s-a ameliorat, ajungând până la 70%.

Există şi unele preocupări referitoarea la securitatea structurii acestor zgârie-nori.

În urmă cu două luni, SEG Plaza, o clădire de 72 de etaje din Shenzhen a fost zguduită de mai multe trepidaţii care au determinat evacuarea acesteia.

Blocul turn a rămas de atunci închis, în timp de autorităţile încearcă să determine originea acestor trepidaţii.

Potrivit presei, motivul ar putea fi faptul că această clădire nu a fost prevăzută cu amortizoare împotriva vibraţiilor.

#china #constructie #zgaraie-nori

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.