Partidul Democrat din Moldova (PDM) își pune mari speranțe în alegerile parlamentare anticipate și speră că va reuși să ajungă în viitorul Legislativ. Cu o listă electorală formată din 103 candidați, PDM încearcă să convingă alegătorii că votul lor trebuie să meargă anume către ei. Din acest considerent am decis să analizăm declarațiile de avere a primilor cinci candidați democrați din lista PDM pentru a vedea dacă aceștia „trăiesc și au venituri ca poporul”.

Pavel Filip, liderul PDM, care este și primul pe lista electorală declară pentru ultimii doi ani un salariu de 237 066 de lei de la Cancelaria de Stat a Guvernului, pe timpul când deținea funcția de prim-ministru, 336 066 de lei de la SRL Burex, aproape 522 de mii de lei din activitatea de deputat, care include compensațiile și indemnizațiile, nouă terenuri, trei clădiri/construcții, două ceasuri cadou, fără a le indica valoarea, cinci conturi bancare, cotă-parte la SA Bucuria și interese personale în cadrul acestei întreprinderi și PDM. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Alexandru Jizdan indică pentru ultimii doi ani un venit de aproape 600 de mii de lei din activitatea de deputat, un salariu de 203 947 de lei de la Ministerul Afacerilor Interne pe când deținea funcția de ministru, un venit al soției de 335 091 de lei de la Serviciul Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică și 184 476 de lei de la Rap Pharma. De la CNAS, Jizdan indică faptul că a primit 600 de lei alocație nominală și pensie de 176 799 de lei. La capitolul terenuri indică două bunuri, iar la capitolul clădiri și construcții – trei case și un „alt bun”, fără a indica ce este casă, apartament sau vilă.

Candidatul PDM deține un Land Rover Discovery, fabricat în 2012 și procurat în 2015 și un Wolksfagen Golf, produs tot în 2012 și dobândit în 2013. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Monica Babuc declară un salariu din activitatea de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării de 277 472 de lei, aproape 600 de mii de lei din activitatea de deputată în Parlament, un venit al soțului de 209 5999 de lei de la Moldovagaz, o donație de 172 240 de lei, opt terenuri, două apartamente, o casă de locuit, duou automobile: un Chysler fabricat în 1999, procurat în 2002 cu 144 257 de lei, un Ford Focus din 2018, cumpărat în același an pe care nu a dat „nici un bănuț”, însă are „contract translativ de posesie și de folosință”.

Deputata democrată mai indică trei conturi bancare, unde păstrează sute de lei, cotă-parte în cadrul a două întreprinderi și interese personale în cadrul PDM și unei asociații obștești. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Ghenadie Buza declară un salariu de 94 730 de lei de la Consiliu Raional Hîncești, aproximativ 720 de mii de lei de la Parlament, 90 404 de lei pensie de la CNAS, 646 702 de lei – salariul soției pentru ultimii doi ani unde a activat, patru terenuri, un apartament, o casă de locuit, un garaj, dar fără a indica vreo mașină în posesie. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Olărescu Mihail indică în declarație un venit de 189 873 de lei din activitatea desfășurată la Consiliul Raional Cimișlia, 19 800 de lei din vânzarea unei mașini, 133 891 de lei din darea în arendă a unor imobile, o indemnizație de la CNAS de 45 981 de lei și un venit de peste 761 de mii de lei al soției. Acesta mai declară șapte terenuri, o casă de locuit, un apartament, un spațiu comercial, o mașină: Hyundai Creta fabricată în 2018 și procurată în același an cu 17 800 de euro, un cont bancar, cotă parte în patru întreprinderi, șapte conturi bancare și interese personale în cadrul unui SRL și unui Mall. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

#alegeri #declaratie de avere #PDM

Statele Unite susțin reluarea rapidă a vânzărilor de gaze naturale rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina — inamicul Moscovei din timpul războiului —, ca parte a negocierilor menite să asigure un armistițiu energetic înainte de iarna care se apropie, potrivit unor oficiali americani, europeni și ucraineni, relatează The Wall Street Journal.

Ideea, abordată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie, ar presupune vânzarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane pentru a ocoli sancțiunile europene — și ar putea reprezenta o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au afirmat persoanele care au participat la discuții.

Conform legislației actuale a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale din Rusia trebuie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu au niciun interes să revină la dependența de aprovizionarea cu energie dintr-o țară pe care o consideră principala lor amenințare strategică, notează Digi24.

Planul a fost pus în așteptare luna trecută, după ce Ucraina a încetat unilateral atacurile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a suspendat atacurile asupra rafinăriilor rusești timp de aproape două săptămâni, în timp ce Rusia continua să lovească infrastructura energetică a Ucrainei și Moscova începea să exporte motorină către SUA. Statele Unite și-au îndreptat atenția către posibilitatea unui acord de pace mai substanțial.

Kievul a reluat însă vineri campania aeriană, lansând trei atacuri asupra a trei rafinării rusești importante în ultimele trei zile. Acest lucru a conferit un caracter și mai urgent eforturilor de a ajunge la un armistițiu energetic mai cuprinzător, în perspectiva negocierilor de pace trilaterale prevăzute pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi, între SUA, Rusia și Ucraina.

Până în prezent, Rusia a respins încercările americane de a ajunge la un astfel de acord. În viziunea negociatorilor americani, revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale ar constitui un puternic stimulent pentru ca președintele Vladimir Putin să-și dea acordul. Utilizarea rețelei de conducte din perioada sovietică, care se întinde spre Europa prin Ucraina, pornind de la zăcămintele de gaze din Urengoi, în Siberia, ar oferi, de asemenea, Kievului veniturile atât de necesare provenite din taxele de tranzit.

Oficialii de la Casa Albă au propus ca Rusia să depună veniturile obținute din vânzările de gaze către Europa într-un cont escrow în jurisdicția unei țări terțe, astfel încât Kremlinul să nu folosească banii pentru a-și finanța războiul, a declarat un înalt oficial american. Aceștia au încercat să promoveze această idee în rândul liderilor europeni ca o modalitate de a reduce prețurile la energie în perspectiva iernii, în condițiile în care rezervele de gaze ale Europei au atins cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii câțiva ani.

O astfel de presiune reprezintă o schimbare radicală față de prima administrație a lui Trump. Pe atunci, Trump a criticat-o în repetate rânduri pe cancelara germană Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El a avertizat că Nord Stream 2 ar face Germania să devină „captivă Rusiei” și, la sfârșitul anului 2019, a impus sancțiuni împotriva acesteia. La puțin peste doi ani mai târziu, Rusia — a cărei armată este finanțată din veniturile obținute din exportul de energie — a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.

Războiul i-a determinat însă pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc drept o vulnerabilitate strategică față de o putere ostilă în care nu mai au încredere. UE a adoptat o legislație care restricționează drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a UE este că blocul comunitar nu va relua achizițiile de gaze rusești nici măcar după încheierea unui acord de pace complet cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil care îi permite lui Putin să continue războiul și îi asigură finanțare pentru armata sa.

Comisarul UE pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat într-un interviu acordat unui ziar maghiar în luna octombrie – fapt confirmat de biroul său – că interdicția privind importurile de gaze din Rusia ar trebui să fie permanentă.

„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Chiar dacă mâine ar veni pacea, lucru pe care îl sperăm cu toții”, a spus el.

Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai puțin rigidă decât pare la prima vedere. Însă, în privat, unii înalți oficiali europeni sunt mai direcți. Un înalt oficial nordic a afirmat că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine tuturor valorilor pe care le susțin europenii, în timp ce un înalt oficial dintr-o mare țară europeană a comparat-o cu gestul fostului lider britanic Neville Chamberlain, care a sacrificat Cehoslovacia în fața lui Hitler în schimbul unor acorduri comerciale.

Statele Unite, la rândul lor, consideră acum o eventuală redeschidere a conductei Nord Stream ca o componentă potențial importantă a unui acord mai amplu, nu doar pentru a pune capăt războiului din Ucraina, ci și pentru a rezolva tensiunile de lungă durată dintre Rusia și aliații europeni ai Americii.

Greșeala lui Merkel, a afirmat un înalt oficial american, a fost aceea de a continua proiectul conductei fără a depune mai întâi eforturi pentru a ajunge la un acord de securitate mai amplu cu Rusia, cu care Moscova să se simtă în largul său. Rusia și Germania au construit în 2011 prima conductă Nord Stream pentru a ocoli rețelele care treceau prin Ucraina.

Nord Stream 1, care și-a întrerupt livrările în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pusă în funcțiune, au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice atribuite Ucrainei în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita un timp considerabil, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar putea fi cumva depășite.

Un oficial american a declarat că negociatorii au discutat diverse propuneri economice pe parcursul negocierilor. Europenii și-au exprimat interesul față de o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaz pe întreg continentul, a spus oficialul, adăugând că orice acorduri economice ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.

În schimb, rețeaua care traversează Ucraina, cu conexiuni către Slovacia și mai departe către Austria și Germania, a putut fi repusă în funcțiune aproape imediat. Cantități limitate de gaz au continuat să circule prin aceasta până la închiderea sa în ianuarie 2025, când războiul dintre Rusia și Ucraina era deja în plină desfășurare.

În prezent, doar 11% din gazul natural al Europei provine din Rusia, față de 45% în ajunul războiului. Gazul natural lichefiat din SUA reprezintă 30% din consumul european, în timp ce gazul rusesc este importat fie prin nave-cisternă de GNL, fie prin conductele TurkStream care alimentează Ungaria și Slovacia.

Oficialii europeni recunosc că repercusiunile războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea eroda rezistența Europei. Livrările de gaz natural lichefiat din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea globală a prețurilor la energie a continuat chiar și în condițiile în care un număr mai mare de transporturi de petrol au trecut prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit UE, Europa a cheltuit 100 de miliarde de euro în plus, aproximativ 112 miliarde de dolari, pe energie, ca urmare a războiului cu Iranul. Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, capacitatea de stocare subterană a gazelor naturale din Europa este ocupată în proporție de aproximativ 75 %, iar continentul va intra în iarna care urmează cu stocuri sub media ultimilor nouă ani.

Principalul partid german de opoziție, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze naturale la prețuri reduse din Rusia un element-cheie al campaniei sale electorale în perspectiva alegerilor naționale programate pentru 2028. Europa ar putea să-și schimbe mai ușor poziția dacă Kievul ar aproba vânzările de gaze naturale ca parte a unui armistițiu care ar preveni întreruperile de energie și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene, ceea ce ar putea declanșa un nou exod de refugiați în lunile următoare, au afirmat diplomații.

Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Ucraina a rămas fără sisteme de apărare aeriană, SUA restricționând livrările de rachete interceptoare Patriot pe fondul unei penurii globale cauzate de războiul cu Iranul.