Copenhaga a introdus experimental o săptămână de lucru de patru zile pentru angajații municipali începând cu 1 aprilie, care poate deveni un program standard de lucru în viitor, transmite Dagens Nyheter.

Începând de luni, angajații celor șase administrații de la Copenhaga vor începe să lucreze patru zile pe săptămână, cu același număr de ore de lucru și trei zile libere complete.

Un astfel de program va fi în vigoare până la sfârșitul anului, iar apoi poate deveni permanent. Se preconizează că acest lucru îi va ajuta pe oameni să își găsească un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, iar perioadele mai lungi de odihnă vor eficientiza munca.

Ideea a fost discutată încă anul trecut și a fost susținută de toate forțele politice din consiliul local. Pe lângă argumentul privind reducerea nivelului de stres pentru angajați, un altul a fost atractivitatea posturilor vacante pentru potențialii noi candidați.

Potrivit cercetătoarei Janne Gleerup de la Universitatea Roskilde, astfel de experimente nu mai sunt neobișnuite în sectorul privat. Potrivit acesteia, Copenhaga nu este singurul oraș în care a fost introdusă sau se pregătește o săptămână de lucru mai scurtă – modele similare sunt testate în aproximativ 20 de orașe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un test de 4 zile pe săptămână a fost introdus de producătorul de rucsacuri Sandqvist, în Malmö, Suedia, o companie de utilități care administrează locuințe de închiriat dorește să reducă săptămâna de lucru la 32 de ore, în loc de 40 în prezent.

În 2023, un astfel de experiment a fost realizat de orașul spaniol Valencia, rezultatele sale au arătat că lucrătorii participanți au simțit o îmbunătățire a confortului vieții, deși s-au manifestat și anumite efecte negative.

#4 zile #Copenhaga #eficientizarea muncii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.