Copenhaga a introdus experimental o săptămână de lucru de patru zile pentru angajații municipali începând cu 1 aprilie, care poate deveni un program standard de lucru în viitor, transmite Dagens Nyheter.

Începând de luni, angajații celor șase administrații de la Copenhaga vor începe să lucreze patru zile pe săptămână, cu același număr de ore de lucru și trei zile libere complete.

Un astfel de program va fi în vigoare până la sfârșitul anului, iar apoi poate deveni permanent. Se preconizează că acest lucru îi va ajuta pe oameni să își găsească un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, iar perioadele mai lungi de odihnă vor eficientiza munca.

Ideea a fost discutată încă anul trecut și a fost susținută de toate forțele politice din consiliul local. Pe lângă argumentul privind reducerea nivelului de stres pentru angajați, un altul a fost atractivitatea posturilor vacante pentru potențialii noi candidați.

Potrivit cercetătoarei Janne Gleerup de la Universitatea Roskilde, astfel de experimente nu mai sunt neobișnuite în sectorul privat. Potrivit acesteia, Copenhaga nu este singurul oraș în care a fost introdusă sau se pregătește o săptămână de lucru mai scurtă – modele similare sunt testate în aproximativ 20 de orașe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un test de 4 zile pe săptămână a fost introdus de producătorul de rucsacuri Sandqvist, în Malmö, Suedia, o companie de utilități care administrează locuințe de închiriat dorește să reducă săptămâna de lucru la 32 de ore, în loc de 40 în prezent.

În 2023, un astfel de experiment a fost realizat de orașul spaniol Valencia, rezultatele sale au arătat că lucrătorii participanți au simțit o îmbunătățire a confortului vieții, deși s-au manifestat și anumite efecte negative.

#4 zile #Copenhaga #eficientizarea muncii

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.