Corupţia ameninţă să „deraieze” eforturile de combatere a schimbărilor climatice, în special din cauza deturnării de fonduri publice consacrate tranziţiei energetice, avertizează Transparency International într-un raport publicat săptămâna trecută. ONG-ul din Berlin evaluează 180 de ţări în fiecare an în funcţie de nivelul de corupţie percepută în sectorul public, de la 0 (maxim) la 100 (minim). În acest an, organizaţia desemnează corupţia drept un „obstacol uriaş” în reglementarea crizei climatice.

În ţările percepute ca fiind cele mai corupte, riscul deturnării fondurilor climatice este mai mare, măsurile de protecţie sunt mai greu de pus în aplicare şi sunt favorizate lobby-urile combustibililor fosili. Iar aceste ţări – situate în principal în Africa, Asia şi America de Sud – sunt, de asemenea, foarte expuse schimbărilor climatice, se constată în raport.

Este cazul Sudanului de Sud (8), Somaliei (9) şi Venezuelei (10), ultimele în clasamentul ONG-ului.

„Guvernele şi organizaţiile internaţionale trebuie să integreze măsuri anticorupţie în eforturile lor de combatere a schimbărilor climatice pentru a proteja finanţarea, a restabili încrederea şi a maximiza impactul acestor măsuri”, notează Maira Martini, directoare generală a Transparency International, într-un comunicat.

Potrivit organizaţiei anticorupţie, miliarde de dolari din fonduri pentru climă sunt furate sau utilizate în mod abuziv.

Raportul se bazează pe exemple din Africa de Sud (41) sau Rusia (22), dar şi din Statele Unite (65), chiar dacă această ţară este cotată mai bine decât media.

Deturnarea de fonduri afectează în primul rând populaţiile cele mai sărace, foarte dependente de ajutorul public pentru a se putea proteja de dezastre naturale şi poluare.

Corupţia îşi spune cuvântul şi în negocierile internaţionale privind clima: ONG-urile au denunţat prezenţa anormală a lobby-urilor petroliere la COP29, organizată de Azerbaidjan, al cărui punctaj este de 22/100.

Transparency menţionează şi că aproape toţi activiştii de mediu ucişi în lume începând din 2019 trăiau în ţări cu scoruri sub 50.

În general, Transparency International indică o accelerare a corupţiei între 2012 şi 2024 în 47 de ţări şi o încetinire în doar 32 de ţări.

România ocupă în clasament poziţia 65 din cele 180 de ţări şi înregistrează un scor de 46/100, neschimbat din 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#coruptie #planeta #raport #schimbari climatice

Prețurile la carburanți ar putea continua să crească, iar autoritățile trebuie să fie pregătite inclusiv pentru atingerea pragului de 40 de lei, avertizează Adrian Băluțel, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al evoluțiilor extrem de volatile de pe piața petrolieră, scrie BANI.MD.

Totodată, Băluțel a adăugat că autoritățile analizează mecanismele existente de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate de scumpirea carburanților, inclusiv posibilitatea extinderii rambursării accizelor la motorină pentru agricultori.

„Deja există, de exemplu, pentru agricultori mecanisme de rambursare a accizei la motorină. Este unul dintre mecanismele la care ne vom uita, dacă va fi nevoie să fie extins și cum să lucrăm cu el în cazul în care prețurile vor continua să crească”, a declarat Băluțel.

Deputatul a subliniat că evoluția prețurilor rămâne greu de anticipat. El a amintit că o situație similară a fost înregistrată în luna martie, când carburanții s-au scumpit timp de câteva săptămâni, după care piața a cunoscut o scădere rapidă.

„Este într-adevăr o sferă absolut imprevizibilă, în care vom analiza de la o săptămână la alta evoluția. Trebuie să ne pregătim pentru 40, acest lucru este deja clar pentru toată lumea”, a spus Băluțel.

Acesta a legat presiunile asupra pieței petroliere de situația din Orientul Mijlociu și de problemele privind rutele comerciale din regiunea Mării Roșii, care pot afecta transportul internațional de petrol și produse petroliere, potrivit sursei citate.

Băluțel a atras însă atenția că existența unui mecanism de rambursare a accizelor nu înseamnă automat că agricultorii primesc imediat banii de care au nevoie.

Potrivit acestuia, problema este cu atât mai sensibilă cu cât fermierii au în această perioadă cheltuieli importante pentru lucrările agricole.

„Agricultorilor le trebuie bani acum. Acum are loc recoltarea, acum se face arătura pentru anul viitor, iar peste o săptămână-două trebuie să înceapă și semănatul culturilor de toamnă. Aici este problema: lor le trebuie bani acum”, a declarat președintele Comisiei pentru integrare europeană.