Gestionarea pandemiei COVID a impus limitarea cheltuielilor investiționale în infrastructura Republicii Moldova. Mesajul central al autorităților suna în modul următor: banii trebuie direcționați în scopul stingerii focarului de coronavirus.

În pofida acestui fapt, Ministerul Afacerilor Interne planifică un buget de 20 de milioane de lei pentru extinderea Sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere în mai multe regiuni ale țării. A lansat și un tender în acest scop.

Potrivit documentației publicate pe portalul achiziții.md, obiectul procedurii constă în achiziționarea de bunuri și servicii destinate extinderii Sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere în anumite locații, livrat la cheie, în care să fie asigurată fixarea automată a contravențiilor în domeniul rutier. Printre acestea se numără un post central de dirijare și 23 de posturi de supraveghere a circulației rutiere. Numărul posturilor de supravghere nu reflectă cantitatea unităților de supraveghere a circulației rutiere.

Criteriul de evaluare a ofertelor ce urmează a fi depuse până pe data de 1 aprilie – este „cel mai bun raport cost – calitate”.

În același timp, astăzi, 22 martie 2021, Ministerul Finanțelor anunță despre faptul că Republica Moldova va beneficia de un împrumut în valoare de 24,8 milioane de Euro din partea Băncii Mondiale, pentru a susține implementarea procesului de imunizare anti-COVID-19 la nivel național. Proiectul Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA) a fost negociat la începutul acestei luni.

Potrivit Bugetului Republicii Moldova pentru anul 2021, veniturile de stat vor constitui 41,4 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile – 55,4 miliarde de lei. Deficitul bugetului, estimat la 14 miliarde de lei, ar urma să fie finanțat surse externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (inclusiv mijloace din privatizare a patrimoniului public).

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.