Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova a început vaccinarea studenților și a medicilor-rezidenți împotriva noului tip de coronavirus. Un număr de 1000 de mediciniști vor fi imunizați cu vaccinul BBIBP-CorV, produs de către Sinopharm Beijing Institute of Biological Products. Cele 2000 de doze ajunse în țara noastră sunt donații din partea Emiratelor Arabe Unite.

„În ziua de astăzi este eficient vaccinul care este. Studenții noștri sunt practic cei din prima linie, de aceea este foarte important să-i vaccinăm. Până astăzi, s-au înregistrat deja 500 de studenți. De miercuri, însă, studenții vor avea posibilitatea să aleagă din cele trei variante de vaccinuri”, a declarat rectorul Emil Ceban.

Studenții vor fi vaccinați în două prize la un interval de trei săptămâni.

Directorul Centrului de Excelență în medicină și farmacie „Raisa Pacalo”, a menționat că toată lumea trebuie să se vaccineze, acesta fiind unica salvare.

Vaccinul Sinopharm a fost testat, în faza III, pe mai mult de 60 de mii de voluntari din 10 țări de pe continente diferite. Conform rezultatelor ultimei faze de testare, efectuată pe un lot de 31 de mii de voluntari din Emiratele Arabe Unite, vaccinul Sinopharm are o eficiență de 100% împotriva formelor medii și severe de COVID-19. Până la finele lunii februarie 2021, la nivel mondial au fost administrate peste 43 de milioane de doze de vaccin, inclusiv 34 de milioane în China și alte 9 milioane de doze în țările unde este aprobat.

Vaccinul BBIBP-CorV este aprobat în peste 20 de țări ale lumii, printre care China, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Argentina, Serbia, Ungaria.

#USMF #vaccinare studenti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.