Agricultorii care cresc cereale vor putea beneficia de un mecanism de creditare de urgență, pentru a putea efectua lucrările din această primăvară. Noile reglementări au fost votate în lectura a doua de Parlament.

Inițiativa prevede că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului vor stabili mecanismul de acordare a garanțiilor financiare, precum și condițiile specifice de acordare a garanțiilor pentru creditele contractate de la bănci de întreprinderile micro și mici care cultivă cereale, precizează serviciul de presă a Parlamentului.

Garanțiile financiare vor fi emise prin intermediul Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii. Legea mai prevede că suma creditată nu va putea fi încasată pentru acoperirea altor datorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform proiectului aprobat, agricultorii au nevoie de sprijin atât în contextul condițiilor meteo nefavorabile din anii precedenți, cât și pe fundalul războiului din Ucraina, deoarece au fost nevoiți să își schimbe căile logistice. Astfel, autoritățile susțin că încearcă să îi scape pe fermieri de insolvabilitate, pentru a nu compromite procesul de însămânțare din această primăvară.

Proiectul de lege pentru susținerea agricultorilor prin facilitarea accesului la credite garantate de stat va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

#agricultura #Credite #fermieri #lege #parlament

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.