Valoarea tichetelor de masă pentru o zi de muncă ar urma să fie majorată până la 70 de lei. Comisia administrație publică și Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media au avizat inițiativa legislativă a unui grup de deputați PAS, care au lansat inițiativa.

Autorii proiectului menționează că, în prezent, valoarea nominală a unui tichet de masă nu este conformă formulei stabilite prin mecanismul de calcul, deoarece a rămas neschimbată din anul 2019.

„Proiectul propune o conformare la prețurile de piață, care sunt în continuă creștere, tichetele de masă fiind și un instrument de susținere a angajaților în condițiile crizei energetice, creșterii prețurilor la carburanți și inflația fără precedent. Prin această majorare a valorii nominale a tichetelor de masă se vor îmbunătăți în mod semnificativ posibilitățile financiare ale gospodăriilor, în special a celor cu venituri mici, sporind accesul la o alimentare adecvată a acestora”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Autorii inițiativei legislative propun și diversificarea modalităților de plată în cazul tichetelor de masă.

Amintim că, legea privind introducerea tichetelor de masă a fost aprobată în anul 2017, la inițiativa democratului de atunci, Andrian Candu, care a lansat conceptul acestui nou mecanism.

Tichetele de masă sunt un supliment lunar la salariu, care nu este impozitat şi care este oferit angajaților pentru o masă în timpul programului. Valoarea tichetului este ajustată anual la rata inflației.

Spre exemplu, în 2017 suma tichetelor de masă a constitui în jur de 45 de lei pe zi. Ultima majorare a acestora a avut loc în anul 2019.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inflatie #initiativa legislativa #tichet de masa

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.