Țările din Africa de Vest se reunesc duminică, 30 iulie curent, la Abuja pentru un „summit extraordinar” pentru a evalua situația din Niger în urma loviturii de stat militare, fiind probabil să fie impuse sancțiuni. Junta care a preluat puterea în Niger susține că summitul reprezintă o amenințare de „intervenție militară iminentă”, transmite AFP.

Generalul care se autoproclamă președinte al Nigerului după lovitura de stat

Crește presiunea pe generalul care preluat puterea cu forța în Niger

Presiunea crește zi de zi asupra noului lider autoproclamat al țării, generalul pucist Abdourahamane Tiani, șeful gărzii prezidențiale nigeriene, care a fost la originea căderii lui Mohamed Bazoum, ținut captiv timp de patru zile.

La finalul acestui summit, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS, 15 membri) ar putea impune sancțiuni Nigerului, unul dintre membrii săi, și să calce pe urmele UE și Franței, care au decis să își suspende ajutorul bugetar și chiarajutorul de securitate, în cazul Uniunii Europene.

Summitul trebuia să înceapă la ora 09:00 GMT, dar începerea sa a fost amânată. Acesta va fi prezidat de șeful statului nigerian Bola Tinubu, care se află în fruntea blocului vest-african de la începutul lunii.

Tinubu a condamnat miercuri lovitura de stat și a promis că organizația și comunitatea internațională vor „face totul pentru a apăra democrația” și „menținerea” acesteia în subregiune.

Junta susține că e iminentă o intervenție militară

Liderul Ciadului, Mahamat Idriss Déby Itno, a cărui țară nu este membră a ECOWAS, dar se învecinează cu Niger, a fost de asemenea invitat la summit și a sosit la Abuja în cursul dimineții.

Sâmbătă seară, junta care a dat lovitura de stat puciul a denunțat această reuniune regională, despre care a spus că are ca „obiectiv validarea unui plan de agresiune împotriva Nigerului”.

Aceasta consideră reuniunea drept o amenințare cu „o intervenție militară iminentă la în Niger, în colaborare cu țări africane care nu sunt membre ale organizației și cu anumite țări occidentale”, potrivit unei declarații citite de un membru al juntei, Amadou Abdramane, la televiziunea națională.

Sancțiuni și ultimatumuri au fost deja impuse de alte țări. Franța a anunțat sâmbătă că își suspendă ajutorul pentru dezvoltare acordat Nigerului, care se ridica la 120 de milioane de euro în 2022.

Vineri, Uniunea Africană (UA) a dat armatei un ultimatum de 15 zile pentru a restabili „autoritatea constituțională”.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, l-a asigurat pe Bazoum de „sprijinul de neclintit” al Washingtonului, afirmând că lovitura de stat pune în pericol „parteneriatul” dintre Statele Unite și Niger.

Nigerul, un centru de luptă contra jihadismului

Situat în inima Sahelului, Nigerul este una dintre cele mai sărace țări din lume, un vast teritoriu deșertic cu o populație de aproximativ 20 de milioane de locuitori și cu una dintre cele mai rapide creșteri demografice de pe planetă.

Ea este, de asemenea, ultimul aliat cu care Franța menține un așa-numit parteneriat de „luptă” împotriva jihadiștilor într-o regiune afectată de instabilitate, insecuritate și atacuri.

Parisul are în prezent aproximativ 1.500 de soldați în Niger, care până acum au operat împreună cu armata locală.

Mișcarea civilă M62, care a protestat deja împotriva operațiunii Barkhane a armatei franceze în Sahel și Sahara, a convocat o demonstrație duminică, în pofida interdicției contra adunărilor publice.

Generalul Tiani, proclamat șef de stat de către colegii săi, a justificat lovitura de stat de miercuri prin „deteriorarea situației de securitate”.

Calificând drept „apreciabil” sprijinul „partenerilor externi” ai Nigerului – Franța și Statele Unite, el le-a cerut să aibă „încredere în (forțele sale de apărare și securitate) FDS”.

Lovitura de stat, criticată din toată părțile

Puciul condus de acest ofițer superior discret până acum a fost condamnat cu fermitate de partenerii occidentali ai Nigerului, de mai multe țări africane și de ONU, care a cerut eliberarea lui Mohamed Bazoum.

Anturajul acestuia din urmă a denunțat „o lovitură de stat pentru conveniențe personale”, afirmând că Bazoum „o duce foarte bine” în ciuda faptului că este încarcerat.

Ministrul energiei al președintelui destituit, Ibrahim Yacouba, a cerut ECOWAS și UA să lupte pentru „eliberarea imediată” a lui Bazoum și pentru reluarea atribuțiilor sale.

Bogat în uraniu, Nigerul are un istoric de lovituri de stat de la independența acestei foste colonii franceze în 1960.

Regiunea este de asemenea instabilă, țara fiind a treia care a cunoscut o lovitură de stat din 2020 încoace, junte militare preluând puterea în Mali și Burkina Faso.

Generalul care se autoproclamă președinte al Nigerului după lovitura de stat

#lovitură de stat #Niger #Summit

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.