Țările din Africa de Vest se reunesc duminică, 30 iulie curent, la Abuja pentru un „summit extraordinar” pentru a evalua situația din Niger în urma loviturii de stat militare, fiind probabil să fie impuse sancțiuni. Junta care a preluat puterea în Niger susține că summitul reprezintă o amenințare de „intervenție militară iminentă”, transmite AFP.

Generalul care se autoproclamă președinte al Nigerului după lovitura de stat

Crește presiunea pe generalul care preluat puterea cu forța în Niger

Presiunea crește zi de zi asupra noului lider autoproclamat al țării, generalul pucist Abdourahamane Tiani, șeful gărzii prezidențiale nigeriene, care a fost la originea căderii lui Mohamed Bazoum, ținut captiv timp de patru zile.

La finalul acestui summit, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS, 15 membri) ar putea impune sancțiuni Nigerului, unul dintre membrii săi, și să calce pe urmele UE și Franței, care au decis să își suspende ajutorul bugetar și chiarajutorul de securitate, în cazul Uniunii Europene.

Summitul trebuia să înceapă la ora 09:00 GMT, dar începerea sa a fost amânată. Acesta va fi prezidat de șeful statului nigerian Bola Tinubu, care se află în fruntea blocului vest-african de la începutul lunii.

Tinubu a condamnat miercuri lovitura de stat și a promis că organizația și comunitatea internațională vor „face totul pentru a apăra democrația” și „menținerea” acesteia în subregiune.

Junta susține că e iminentă o intervenție militară

Liderul Ciadului, Mahamat Idriss Déby Itno, a cărui țară nu este membră a ECOWAS, dar se învecinează cu Niger, a fost de asemenea invitat la summit și a sosit la Abuja în cursul dimineții.

Sâmbătă seară, junta care a dat lovitura de stat puciul a denunțat această reuniune regională, despre care a spus că are ca „obiectiv validarea unui plan de agresiune împotriva Nigerului”.

Aceasta consideră reuniunea drept o amenințare cu „o intervenție militară iminentă la în Niger, în colaborare cu țări africane care nu sunt membre ale organizației și cu anumite țări occidentale”, potrivit unei declarații citite de un membru al juntei, Amadou Abdramane, la televiziunea națională.

Sancțiuni și ultimatumuri au fost deja impuse de alte țări. Franța a anunțat sâmbătă că își suspendă ajutorul pentru dezvoltare acordat Nigerului, care se ridica la 120 de milioane de euro în 2022.

Vineri, Uniunea Africană (UA) a dat armatei un ultimatum de 15 zile pentru a restabili „autoritatea constituțională”.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, l-a asigurat pe Bazoum de „sprijinul de neclintit” al Washingtonului, afirmând că lovitura de stat pune în pericol „parteneriatul” dintre Statele Unite și Niger.

Nigerul, un centru de luptă contra jihadismului

Situat în inima Sahelului, Nigerul este una dintre cele mai sărace țări din lume, un vast teritoriu deșertic cu o populație de aproximativ 20 de milioane de locuitori și cu una dintre cele mai rapide creșteri demografice de pe planetă.

Ea este, de asemenea, ultimul aliat cu care Franța menține un așa-numit parteneriat de „luptă” împotriva jihadiștilor într-o regiune afectată de instabilitate, insecuritate și atacuri.

Parisul are în prezent aproximativ 1.500 de soldați în Niger, care până acum au operat împreună cu armata locală.

Mișcarea civilă M62, care a protestat deja împotriva operațiunii Barkhane a armatei franceze în Sahel și Sahara, a convocat o demonstrație duminică, în pofida interdicției contra adunărilor publice.

Generalul Tiani, proclamat șef de stat de către colegii săi, a justificat lovitura de stat de miercuri prin „deteriorarea situației de securitate”.

Calificând drept „apreciabil” sprijinul „partenerilor externi” ai Nigerului – Franța și Statele Unite, el le-a cerut să aibă „încredere în (forțele sale de apărare și securitate) FDS”.

Lovitura de stat, criticată din toată părțile

Puciul condus de acest ofițer superior discret până acum a fost condamnat cu fermitate de partenerii occidentali ai Nigerului, de mai multe țări africane și de ONU, care a cerut eliberarea lui Mohamed Bazoum.

Anturajul acestuia din urmă a denunțat „o lovitură de stat pentru conveniențe personale”, afirmând că Bazoum „o duce foarte bine” în ciuda faptului că este încarcerat.

Ministrul energiei al președintelui destituit, Ibrahim Yacouba, a cerut ECOWAS și UA să lupte pentru „eliberarea imediată” a lui Bazoum și pentru reluarea atribuțiilor sale.

Bogat în uraniu, Nigerul are un istoric de lovituri de stat de la independența acestei foste colonii franceze în 1960.

Regiunea este de asemenea instabilă, țara fiind a treia care a cunoscut o lovitură de stat din 2020 încoace, junte militare preluând puterea în Mali și Burkina Faso.

Generalul care se autoproclamă președinte al Nigerului după lovitura de stat

#lovitură de stat #Niger #Summit

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.