Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Critici de la Tănase pentru proiectul reformării CSP din care va fi exclus președintele Uniunii Avocaților

16 Aug. 2021, 13:27
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
16 Aug. 2021, 13:27 // Politica //  Realitatea.md

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase , critică proiectul de lege aprobat vineri, 13 august curent de către deputații majorității parlamentare, cu privire la modificarea legii Procuraturii, prin care numărul membrilor în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost diminuat de la 15 la 12, inclusiv prin scoaterea din componența CSP a președintelui Uniunii Avocaților din rândurile membrilor de drept.

„Îmi vine greu să înțeleg logica  acestui „argument”, privind lipsa „argumentelor” includerii reprezentantului breslei avocaturii din CSP.  Legea nu conține nici o justificare pentru includerea niciunui membru de drept, de altfel, ca și legea de bază. Astfel, dacă pornim de la acest principiu, trebuie să-i excludem pe toți, fie să includem „justificări” pentru toți. În realitate, argumente pentru includerea în CSP a președintelui Uniunii Avocaților au fost și sunt o sumedenie”, scrie Tănase pe blogul său.

În cele din urmă, fostul judecător al Curții Constituționale aduce câteva argumente de ce este nevoie de păstrat fotoliul președintelui Uniunii Avocaților în CSP.

  • Avocații sunt singura entitate profesională nestatală prezentă în CSP, care la modul practic nu este controlată de puterea politică a statului. Astfel, aceasta este singura entitate independentă din CSP. Așa-numiții reprezentanți ai societății civile din CSP, sunt comisari politici. Ei de fapt reprezintă forțele politice care i-au desemnat.
  • Avocații sunt singura entitate profesională care se află în opoziție instituțională care derivă din lege, față de sistemul represiv al statului. Astfel, ei au un interes profesional obiectiv ca procurorii să respecte legea, drepturile și libertățile fundamentale ale omului. La fel de firesc este și interesul avocaților în demascarea ilegalităților comise de procurori in cadrul procedurilor penale.
  • Avocații sunt singura entitate profesională prezentă în CSP, care are un interes legal să contrabalanseze sau măcar să pondereze atotputernicia (ca sa nu zic samovolnicia) procurorilor și organelor de urmărire penală.
  • Avocații sunt sigura voce profesionistă care instituțional pledează pentru respectarea drepturilor omului. Prezența lor în CSP este de natură să asigure o voce care bătea alarma (în cunoștință de cauză) despre abuzurile ce se produc în cadrul procedurilor penale. De altfel, ar fi fost excelent dacă reprezentanții breslei avocaturii ar fi incluși și în CSM, pentru a avea o voce care să bată alarma despre arestările ilegale, condamnările pe bandă rulantă, dosarelor orchestrate etc.
  • Avocații știu “pe propria piele” ce înseamnă “dosare la control”, cum se fabrică dosare la comandă, cum sunt intimidați judecătorii să mențină personale în arest, cum se dau sentințe de condamnare fără probe, doar prin interpretări voluntariste ale legislației.
  • Avocații au fost singura entitate profesională, care in corpore au opus rezistență tuturor regimurilor, față de încălcarea drepturilor omului comise (organizând proteste, greve și dezbateri in societate).
  • Cele mai radicale reforme procesuale penale s-au făcut ca rezultat al adoptării de către CEDO a unei serii de hotărâri cruciale pentru democrație și drepturile omului (2005-2008). Avocații au fost cei care au argumentat la CEDO existența acestor încălcări sistemice ale drepturilor omului, astfel, împiedicând transformarea acestei țări într-o imensă secție de poliție.

Un alt argument adus de Tănase este și faptul că avocații sunt unicul element care pot pune presiune pe procurori în cadrul sistemului de drept.

„Întrebarea pentru autorii proiectului este: de ce lipsiți avocații de singurul instrument real de care dispun pentru a se opune numirilor/promovărilor  procuroririlor care au comis abuzuri? Oare nu cunoașteți că așa-numita „egalitate a părților” în procedurile penale este, de fapt, o ficțiune? Nu v-a spus nimeni că actualmente în procedurile penale, avocații o simplă decorațiune, iar judecătorii validează, de cele mai dese ori orbește, cerințele procurorilor”, argumentează ex-judecătorul constituțional.

Amintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, deputații PAS au aprobat în prima lectură inițiativa legislativă de modificare a legii Procuraturii, care presupune modalități de demitere a procurorului general și stipulează noi metode din care va fi compus CSP. Printre acestea se numără reducerea membrilor Consiliului. Astfel urmează să fie excluși din componență procurorul general, procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia și președintele Uniunii Avocaților.

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.