Republica Moldova a trecut prin doi ani de provocări complexe și dificile, testând capacitatea țării de a gestiona crize într-un mediu volatil. Una dintre cele mai semnificative a fost criza energetică, care a avut un impact considerabil asupra economiei și populației țării. Pe fondul unei inflații medii de aproximativ 30%, Moldova a experimentat o stagflație în 2022. Adițional, gestionarea unui număr semnificativ de refugiați, ca urmare a războiului din Ucraina, a creat o amenințare umanitară majoră, punând presiune asupra resurselor și capacităților țării.

De asemenea, Moldova s-a confruntat cu probleme de securitate, cum ar fi încălcarea spațiului său aerian și acțiuni hibride, inclusiv atacuri cibernetice și război informațional. Acestea au adus incertitudine și au testat capacitatea țării de a menține stabilitatea și siguranța, constată Victoria Olari Expertă asociată, IPIS în analiza „Solidaritatea europeană. Transformând crizele în oportunități”.

Cu toate acestea, după cum spune Victoria Olari, Republica Moldova a răspuns hotărât și a avut succes în agenda sa de apropiere de Uniunea Europeană (UE), beneficiind de sprijinul partenerilor europeni. UE a acordat Moldovei un sprijin semnificativ în gestionarea acestor crize multiple, cu o asistență financiară de 1,2 miliarde de euro, începând din toamna anului 2021. Acest sprijin a acoperit aspecte esențiale, inclusiv asistență umanitară pentru a ameliora impactul crizei asupra populației, sprijin în cadrul Mecanismului Uniunii pentru Protecția Civilă, care a consolidat capacitatea Moldovei de a face față situațiilor de urgență, și sprijin pentru consolidarea stabilității financiare și gestionarea disfuncțiilor din economie.

Un aspect important al sprijinului UE a fost asistența financiară pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la gaze asupra populației vulnerabile, precum și sprijinul pentru refugiați. Acest sprijin bugetar a contribuit la atenuarea presiunii economice și la abordarea provocărilor generate de criza energetică. UE a sprijinit și Moldova prin programe bilaterale și regionale, inclusiv în domeniul dezvoltării economice și conectivității. Uniunea Europeană a promovat proiecte care vizează creșterea producției de energie electrică, promovarea surselor de energie regenerabilă și eficiența energetică.

„Moldova a fost, de asemenea, inclusă în platforma comună de participare pentru garantarea furnizării de gaze pentru Europa. Aceasta a avut rolul de a consolida securitatea energetică a țării și de a reduce dependența de Rusia. Moldova a fost integrată în „Solidarity Lanes” pentru a facilita exporturile de cereale ale Ucrainei către UE și pentru a obține finanțare pentru reconstrucția infrastructurii drumurilor și căilor ferate. UE a susținut Moldova în tranziția la ecartamentul feroviar european și a facilitat aderarea la Mecanismul European de Interconectare”, susține autoare analizei.

Mai multe programe au fost lansate pentru a sprijini dezvoltarea economică și pentru a intensifica cooperarea în domeniul securității, cum ar fi Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova pentru a ajuta țara să gestioneze situații de criză și amenințări hibride. Prin solidaritate europeană, Moldova a primit sprijin considerabil pentru a face față provocărilor multiple.

În concluzie, Moldova a trecut printr-o perioadă dificilă, dar sprijinul ferm al UE a permis țării să gestioneze cu succes aceste crize multiple. Uniunea Europeană a oferit asistență financiară, asistență umanitară și sprijin pentru dezvoltarea economică și securitatea energetică.

Moldova a reușit să transforme aceste provocări în oportunități pentru dezvoltare. Este adevărat că în fața crizelor majore, adesea apar oportunități semnificative. Atunci când o țară se confruntă cu crize precum criza energetică, dificultățile economice sau umanitare, aceste momente aduc adesea nevoia stringentă de a găsi soluții rapide și inovatoare. Cum a demonstrat practica, crizele pot accelera reformele și schimbările structurale care, în condiții normale, ar dura mai mult timp sau ar întâmpina opoziție. În plus, crizele oferă adesea șansa de a reevalua prioritățile, de a investi în sectoarele cu potențial de creștere durabilă și de a promova inovația. Asistența UE acordată Republicii Moldova pentru consolidarea rezilienței sale în fața provocărilor multiple, reprezintă o oportunitate extraordinară în acest sens. Solidaritatea europeană este o dovadă a sprijinului constant și a parteneriatului autentic pe care UE și Republica Moldova le împărtășesc, pentru a construi un viitor mai prosper și mai sigur pentru toți cetățenii moldoveni.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#crize #Moldova #razboi #suport #Uniunea Europeana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.