Republica Moldova a trecut prin doi ani de provocări complexe și dificile, testând capacitatea țării de a gestiona crize într-un mediu volatil. Una dintre cele mai semnificative a fost criza energetică, care a avut un impact considerabil asupra economiei și populației țării. Pe fondul unei inflații medii de aproximativ 30%, Moldova a experimentat o stagflație în 2022. Adițional, gestionarea unui număr semnificativ de refugiați, ca urmare a războiului din Ucraina, a creat o amenințare umanitară majoră, punând presiune asupra resurselor și capacităților țării.

De asemenea, Moldova s-a confruntat cu probleme de securitate, cum ar fi încălcarea spațiului său aerian și acțiuni hibride, inclusiv atacuri cibernetice și război informațional. Acestea au adus incertitudine și au testat capacitatea țării de a menține stabilitatea și siguranța, constată Victoria Olari Expertă asociată, IPIS în analiza „Solidaritatea europeană. Transformând crizele în oportunități”.

Cu toate acestea, după cum spune Victoria Olari, Republica Moldova a răspuns hotărât și a avut succes în agenda sa de apropiere de Uniunea Europeană (UE), beneficiind de sprijinul partenerilor europeni. UE a acordat Moldovei un sprijin semnificativ în gestionarea acestor crize multiple, cu o asistență financiară de 1,2 miliarde de euro, începând din toamna anului 2021. Acest sprijin a acoperit aspecte esențiale, inclusiv asistență umanitară pentru a ameliora impactul crizei asupra populației, sprijin în cadrul Mecanismului Uniunii pentru Protecția Civilă, care a consolidat capacitatea Moldovei de a face față situațiilor de urgență, și sprijin pentru consolidarea stabilității financiare și gestionarea disfuncțiilor din economie.

Un aspect important al sprijinului UE a fost asistența financiară pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la gaze asupra populației vulnerabile, precum și sprijinul pentru refugiați. Acest sprijin bugetar a contribuit la atenuarea presiunii economice și la abordarea provocărilor generate de criza energetică. UE a sprijinit și Moldova prin programe bilaterale și regionale, inclusiv în domeniul dezvoltării economice și conectivității. Uniunea Europeană a promovat proiecte care vizează creșterea producției de energie electrică, promovarea surselor de energie regenerabilă și eficiența energetică.

„Moldova a fost, de asemenea, inclusă în platforma comună de participare pentru garantarea furnizării de gaze pentru Europa. Aceasta a avut rolul de a consolida securitatea energetică a țării și de a reduce dependența de Rusia. Moldova a fost integrată în „Solidarity Lanes” pentru a facilita exporturile de cereale ale Ucrainei către UE și pentru a obține finanțare pentru reconstrucția infrastructurii drumurilor și căilor ferate. UE a susținut Moldova în tranziția la ecartamentul feroviar european și a facilitat aderarea la Mecanismul European de Interconectare”, susține autoare analizei.

Mai multe programe au fost lansate pentru a sprijini dezvoltarea economică și pentru a intensifica cooperarea în domeniul securității, cum ar fi Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova pentru a ajuta țara să gestioneze situații de criză și amenințări hibride. Prin solidaritate europeană, Moldova a primit sprijin considerabil pentru a face față provocărilor multiple.

În concluzie, Moldova a trecut printr-o perioadă dificilă, dar sprijinul ferm al UE a permis țării să gestioneze cu succes aceste crize multiple. Uniunea Europeană a oferit asistență financiară, asistență umanitară și sprijin pentru dezvoltarea economică și securitatea energetică.

Moldova a reușit să transforme aceste provocări în oportunități pentru dezvoltare. Este adevărat că în fața crizelor majore, adesea apar oportunități semnificative. Atunci când o țară se confruntă cu crize precum criza energetică, dificultățile economice sau umanitare, aceste momente aduc adesea nevoia stringentă de a găsi soluții rapide și inovatoare. Cum a demonstrat practica, crizele pot accelera reformele și schimbările structurale care, în condiții normale, ar dura mai mult timp sau ar întâmpina opoziție. În plus, crizele oferă adesea șansa de a reevalua prioritățile, de a investi în sectoarele cu potențial de creștere durabilă și de a promova inovația. Asistența UE acordată Republicii Moldova pentru consolidarea rezilienței sale în fața provocărilor multiple, reprezintă o oportunitate extraordinară în acest sens. Solidaritatea europeană este o dovadă a sprijinului constant și a parteneriatului autentic pe care UE și Republica Moldova le împărtășesc, pentru a construi un viitor mai prosper și mai sigur pentru toți cetățenii moldoveni.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#crize #Moldova #razboi #suport #Uniunea Europeana

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.