Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis joi, 25 septembrie, că aeronavele, rachetele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile la decizia ministrului, transmite Observatornews.ro. Autoritățile vor actualiza lista obiectivelor care trebuie protejate, după ce, recent, Rusia a testat reacția NATO în mai multe țări de pe flancul estic al Alianței. Măsura survine la patru luni după ce legea care permite doborârea dronelor în spațiul aerian românesc a fost declarată constituțională și a intrat în vigoare.

După ședința CSAT, ministrul apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat că s-a completat cadrul legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. El a precizat că este vorba de o listă care se actualizează în funcţie de realităţi, care poate să cuprindă obiective temporare, atunci când ai preşedinţi de stat sau premieri într-un spaţiu public, într-un hotel, sau o zonă de conferinţă. Totodată, el a mai adăugat că, în cazul aeronavelor cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia privind doborârea acestora este la comandantul misiunii.

„Am discutat în această şedinţă două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării legii 73 din 2025, acea lege privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate din spaţiu aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege în 19 mai. Apoi în iulie, la 10 zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile şi linia de comandă pentru intervenţia împotriva dronelor.

Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor (…) Legea face o referire şi un cadru general la capabilităţile tehnice pentru a interveni împotriva dronelor, pentru protecţia acestor obiective şi vorbim de trei paşi, unul de identificare, al doilea, general, de bruiere, al treilea de intervenţie şi nu o să intru în mai multe detalii, detaliile fiind clasificate”, a menționat Moşteanu.

Ministrul Apărării din România a declarat că al doilea proiect stabileşte cine ce comandă în cazul necesităţii de a doborî o aeronavă care intră neautorizat în spaţiu aerian, potrivit sursei citate.

„Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru, detaliat, linia de comandă, cine ce face şi cum face, de la început, din 4 iulie, avem aeronave cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operaţiunii. Avem aeronave cu pilot militare şi civile. În cazul celor militare, din nou, decizia şi toată procedura este coordonată şi derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare şi am văzut un caz recent chiar în Estonia. Sunt nişte paşi graduali şi folosirea armamentului şi distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanţă, dacă toţi ceilalţi paşi sunt ignoraţi şi aeronava nu se identifică şi nu părăseşte spaţiul aerian al României”, oficialul.

Moşteanu a mai arătat că decizia privind aeronavele civile cu pilot care nu se identifică este luată de ministru. Aceasta măsură a fost luată după atentatele din 11 septembrie 2001 din SUA.

„Este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civil, fie că e vorba de o aeronavă mică care poate pierde şi accidental posibilităţile de a transmite şi de a comunica în urma unei defecţiuni, sau vorbim de, Doamne fereşte, un al doilea caz 11 septembrie, sper să nu mai vedem aşa ceva pe teritoriu niciunei ţări”, a conchis Ionuţ Moşteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, ședința CSAT s-a încheiat după mai bine de o oră. Reuniunea de joi a avut loc după ce președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Ionuț Mosteanu, au garantat că toate procedurile sunt deja stabilite și că este clar cine are autoritatea de a ordona doborârea dronelor, avioanelor de luptă sau a rachetelor care pătrund ilegal în spațiul aerian românesc.

Marți seară, președintele american Donald Trump a spus că țările NATO ar trebui să doboare dronele rusești care intră în spațiul aerian al NATO. Iar ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a avertizat Rusia că Polonia va doborî orice dronă sau avion de luptă rusesc care va intra în spațiul ei aerian.

#doborare #rachete #Romania #spatiu aerian

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.