Consiliul Suprem de Securitate (CSS) ar putea deveni organ executiv pe lângă Președinția Republicii Moldova. În Parlament este supus consultărilor publice proiectul de modificare a Legii privind securitatea națională, care extinde atribuțiile membrilor CSS.

În redacția actuală, CSS este un organ consultativ, care, pe timp de pace analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă recomandări Preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului. Legea privind apărarea națională prevede ca din momentul declarării stării de asediu sau a stării de război, Consiliul Suprem de Securitate să devină Consiliu Suprem de Apărare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Propunerile supuse consultărilor publice de către președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, stipulează că CSS „este organul central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, instituit de Președintele Republicii Moldova, având competențe executive și de control asupra autorităților și instituțiilor publice responsabile și/sau implicate în asigurarea securității naționale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reglementările propuse mai prevăd și faptul că „deciziile sale sunt obligatorii pentru toate instituțiile și autoritățile publice, precum și pentru entitățile prevăzute la art. 11 alin. (4), în limitele competențelor stabilite prin legislație”.

„Actualul cadru normativ nu reglementează în mod suficient atribuțiile Consiliului Suprem de Securitate (CSS) în procesul de coordonare interinstituțională și luare a deciziilor în domeniul securității naționale, pe timp de pace. CSS nu dispune de competențe care să îi permită exercitarea eficientă a funcției de sprijin pentru Președintele Republicii Moldova”, se arată în nota informativă a proiectului.

Exemplificând experiența altor state, autorii proiectului notează că după implementarea noilor reglementări CSS va capătă „atribuții consolidate de coordonare, monitorizare și supraveghere a întregului proces de gestionare a riscurilor la adresa securității naționale, cu rol de validare a rezultatelor analizei și de solicitare a măsurilor de intervenție corespunzătoare”.

În același timp, potrivit notei de fundamentare, CSS va avea rol formalizat în procesul de avizare a documentelor de politici publice, care ar putea avea impact asupra securității naționale.

Administrația prezidențială nu a comentat deocamdată inițiativa și necesitatea modificării statutului de organ consultativ al CSS.

(UPDATE)

Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al Președinției, a comunicat pentru Realitatea că „într-un context de securitate tot mai complex, mecanismele statului trebuie adaptate realităților. Constituția Republicii Moldova prevede că Președintele este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale. Pentru a putea exercita aceste atribuții, șeful statului trebuie să dispună de instrumente și mecanisme adecvate, cu strictă respectare a legii fundamentale. Credem că sunt justificate propunerile legislative și suntem deschiși să discutăm cu comisia parlamentară acest proiect de lege”.

Președinția, despre transformarea CSS într-un organ executiv: Credem că sunt justificate propunerile

#CSS #legea securității naționale #modificare #organ executiv #presedinte

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.