Consiliul Suprem de Securitate (CSS) ar putea deveni organ executiv pe lângă Președinția Republicii Moldova. În Parlament este supus consultărilor publice proiectul de modificare a Legii privind securitatea națională, care extinde atribuțiile membrilor CSS.

În redacția actuală, CSS este un organ consultativ, care, pe timp de pace analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă recomandări Preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului. Legea privind apărarea națională prevede ca din momentul declarării stării de asediu sau a stării de război, Consiliul Suprem de Securitate să devină Consiliu Suprem de Apărare.

Propunerile supuse consultărilor publice de către președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, stipulează că CSS „este organul central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, instituit de Președintele Republicii Moldova, având competențe executive și de control asupra autorităților și instituțiilor publice responsabile și/sau implicate în asigurarea securității naționale”.

Reglementările propuse mai prevăd și faptul că „deciziile sale sunt obligatorii pentru toate instituțiile și autoritățile publice, precum și pentru entitățile prevăzute la art. 11 alin. (4), în limitele competențelor stabilite prin legislație”.

„Actualul cadru normativ nu reglementează în mod suficient atribuțiile Consiliului Suprem de Securitate (CSS) în procesul de coordonare interinstituțională și luare a deciziilor în domeniul securității naționale, pe timp de pace. CSS nu dispune de competențe care să îi permită exercitarea eficientă a funcției de sprijin pentru Președintele Republicii Moldova”, se arată în nota informativă a proiectului.

Exemplificând experiența altor state, autorii proiectului notează că după implementarea noilor reglementări CSS va capătă „atribuții consolidate de coordonare, monitorizare și supraveghere a întregului proces de gestionare a riscurilor la adresa securității naționale, cu rol de validare a rezultatelor analizei și de solicitare a măsurilor de intervenție corespunzătoare”.

În același timp, potrivit notei de fundamentare, CSS va avea rol formalizat în procesul de avizare a documentelor de politici publice, care ar putea avea impact asupra securității naționale.

Administrația prezidențială nu a comentat deocamdată inițiativa și necesitatea modificării statutului de organ consultativ al CSS.

(UPDATE)

Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al Președinției, a comunicat pentru Realitatea că „într-un context de securitate tot mai complex, mecanismele statului trebuie adaptate realităților. Constituția Republicii Moldova prevede că Președintele este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale. Pentru a putea exercita aceste atribuții, șeful statului trebuie să dispună de instrumente și mecanisme adecvate, cu strictă respectare a legii fundamentale. Credem că sunt justificate propunerile legislative și suntem deschiși să discutăm cu comisia parlamentară acest proiect de lege”.

Președinția, despre transformarea CSS într-un organ executiv: Credem că sunt justificate propunerile