Propunerile privind transformarea Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din organ consultativ în unul executiv sunt justificate, consideră reprezentanții administrației prezidențiale de la Chișinău. Purtătorul de cuvânt al șefei statului, Igor Zaharov, a precizat pentru Realitatea că mecanismele care țin de securitate trebuie adaptate circumstanțelor.

Oficialul a mai menționat că președintele este garantul suveranității și independenței. Așadar, din spusele funcționarului, șeful statului trebuie să dispună de instrumente adecvate, pentru a-și exercita atribuțiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Într-un context de securitate tot mai complex, mecanismele statului trebuie adaptate realităților. Constituția Republicii Moldova prevede că Președintele este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale. Pentru a putea exercita aceste atribuții, șeful statului trebuie să dispună de instrumente și mecanisme adecvate, cu strictă respectare a legii fundamentale. Credem că sunt justificate propunerile legislative și suntem deschiși să discutăm cu comisia parlamentară acest proiect de lege”, a comentat Igor Zaharov proiectul de lege aflat la etapa consultărilor publice.

Miercuri, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a desfășurat consultări pe margine unei inițiative legislative care prevede modificarea mai multor legi, inclusiv cele referitoare la securitatea națională. Conform reglementărilor propuse, CSS se va transforma din organ consultativ în unul executiv, deciziile vor fi obligatorii spre executare, iar ignorarea lor se va pedepsi penal.

CSS s-ar putea transforma în organ executiv pe lângă președinte. Cine va ignora deciziile, riscă pedeapsă penală

#CSS #Igor Zaharov #lege #organ executiv #parlament

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.