Vladimir Putin a făcut referire la bazele americane din România și Bulgaria în explicația sa privind declanșarea invaziei din Ucraina. În replică, MAE român spune că aderarea la NATO este voința cetățenilor, că apartenența României la NATO nu reprezinta o amenințare de securitate pentru nimeni și că singura țara care amenință securitatea regională în Europa este Federația Rusă.

„Aderarea la NATO a României reprezintă voința suverană a cetățenilor României și a națiunilor aliate. Totodată, apartenența României la NATO nu reprezintă o amenințare de securitate pentru nimeni. Acest lucru este concret și dovedibil. Președintele Putin folosește aceleași narative cunoscute care au servit ca pretext pentru un război brutal de anexare. Singura țară care amenință securitatea regională în Europa este Federația Rusă prin războiul ilegal si neprovocat marcat de numeroase crime de razboi împotriva poluației civile din Ucraina și dublat de o campanie rusă de dezinformare și propagandă anti-UE și anti-NATO.

România va continua să își apere interesele de securitate în deplină suveranitate în dubla sa calitate de aliat NATO si stat membru UE”, a transmis miercuri Ministerul Afacerilor Externe de la București, într-o reacție la o serie de declarații făcute de Putin la adresa NATO, inclusiv a țării vecine, potrivit hotnews.ro.

Ce a spus Putin

În cadrul documentarului „Rusia. Kremlinul. Putin. 25 de ani”, liderul rus justifică anexarea Crimeii de către țara sa și invazia la scară largă a Ucrainei, critică „valorile occidentale”, vorbește despre cine l-ar putea înlocui și „speră” că nu va fi nevoit să folosească arme nucleare, conform publicației independente ruse Meduza.

„În Bulgaria și România apar așa zisele baze avansate ușoare americane, fiecare cu câte 5000 de militari. Avem dreptul legitim să întrebăm: împotriva cui are loc această expansiune? Speranța a fost că vor auzi declarațiile și, cumva își vor schimba atitudinea față de Rusia. Dar, din păcate, nu le-au auzit, adică, toată lumea a auzit, dar nu au reacționat corespunzător. În cele din urmă, asta a condus la evenimentele tragice în direcția ucraineană”, a declarat Vladimir Putin.

„Rusia. Kremlinul. Putin. 25 de ani” este un documentar de 90 de minute realizat de propagandistul Pavel Zarubin, cu o serie de interviuri înregistrate în primăvara anului 2025, care prezintă „realizările” lui Putin în timpul în care s-a aflat la putere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acuzatii #Putin #raspuns #razboi #Romania

În perioada 17-24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane. Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene.

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa.

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău
și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele politice încearcă să fragmenteze continentul.

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI.

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus), Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia), Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania).

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și Simona Epure.

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă, iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana Popescu.

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România.

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka.

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev.

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză.

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read.

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului, spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între
literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage, alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în contextul războiului.

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale. Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan, Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu.

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.