Ziua Victoriei a fost transformată de Rusia într-un instrument de propagandă și revendicări teritoriale. Opinia aparține directorului Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „9 mai la Moscova, Kiev și Chișinău, trei fețe total diferite”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit lui Marin Gherman, ziua de 9 mai, care ar trebui să comemoreze victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost deturnată de Kremlin pentru a justifica viitoare acțiuni militare sau revendicări teritoriale în Europa.

Marin Gherman atrage atenția asupra modului în care Rusia a transformat Ziua Victoriei, marcată anual pe 9 mai, într-un instrument politic și propagandistic, mai ales după venirea la putere a președintelui rus, Vladimir Putin.

„Odată cu venirea la putere a lui Vladimir Putin, în Rusia au apărut o serie de simboluri și nuanțe ale acestei sărbători, care nu au alt scop decât să genereze continuitate politică. Adică să fie folosit Marele Război pentru Apărarea Patriei, o altă invenție a propagandei ruse, pentru a justifica viitoare acțiuni și pretenții teritoriale ale Rusiei. Ceea ce înseamnă că Rusia poate interveni militar pe teritoriul oricărui stat din Europa”, a spus Marin Gherman.

Marin Gherman a explicat că, după război, Rusia a promovat o serie de mituri legate de rolul său în eliberarea Europei.

„Sunt promovate o serie de mituri precum că ei au eliberat România, Basarabia, Polonia, ei au eliberat jumătate din continentul european. Atât de bine au eliberat, încât au anexat teritorii și nu le-au mai dat niciodată înapoi. Un simbol folosit în contexte electorale este panglica Sfântului Gheorghe, inclusiv în Republica Moldova și Ucraina”, a explicat Marin Gherman.

Gherman amintește că în cel de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a fost una dintre cele mai afectate republici sovietice, cu un număr imens de victime. În acest context, el consideră că acuzațiile Rusiei potrivit cărora ucrainenii ar fi „naziști” sau „neo-naziști” sunt nu doar false, ci și profund imorale.

„Ucraina a renunțat treptat la o serie de clișee propagandistice sovietice începând cu 2016. Pentru că din cele 25 de milioane de victime, majoritatea au fost pe teritoriul Ucrainei și Kievul, oficial, susține că cei mai mulți morți au fost etnici ucraineni. Contribuția poporului ucrainean la combaterea nazismului este cea mai importantă la nivelul întregii URSS. Au murit mai mulți ucraineni decât ruși. De aceea, să-i acuzi pe ucraineni că acum sunt naziști și neo-naziști este imoral și din perspectivă istorică, pentru că ucrainenii și-au dat viața cel mai mult în cel de-al Doilea Război Mondial pentru a combate nazismul”, a punctat directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „9 mai la Moscova, Kiev și Chișinău, trei fețe total diferite” este ediția a 330-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#Marin Gherman #opinie #propagandă #Rusia #Ziua Victoriei

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google