Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că Republica Moldova trebuie să plătească despăgubiri de două milioane de euro unei fabrici de zahăr de la Ghindești. Se întâmplă după ce societatea reclamantă ar fi suportat prejudicii materiale în urma încălcării drepturilor sale, ținând cont de imposibilitatea de a dispune de bunurile sale.

Decizia a fost pronunțată marți, 27 aprilie. Prin urmare, autoritățile au la dispoziție trei luni ca să achite acele două milioane de euro, iar în cazul în care acest termen va fi depășit, statul va fi obligat să plătească în continuare despăgubirea, dar cu dobânzi.

Reprezentanții Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova au făcut un rezumat al hotărârii.

La 3 decembrie 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat hotărârea cu privire la fondul cauzei Fabrica de Zahăr din Ghindești S.A. v. Republica Moldova (nr. 54813/08) [1], constatând că autoritățile au încălcat dreptul societății reclamante la un proces echitabil, garantat de Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), prin admiterea, de către Curtea Supremă de Justiție, la 5 iunie 2008, a unui recurs tardiv depus de BCA „Banca de Economii” S.A. De asemenea, ea a constatat că, prin adoptarea unei decizii irevocabile în defavoarea societății reclamante la 30 octombrie 2008, Curtea Supremă de Justiție a încălcat dreptul de proprietate al societății reclamante, garantat de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Din aceste motive, Curtea a acordat societății reclamante suma de 2000 de euro în calitate de despăgubire pentru prejudiciul moral și 1400 de euro pentru costuri și cheltuieli. Ea a rezervat chestiunea cu privire acordarea despăgubirii pentru prejudiciul material pentru o hotărâre separată, invitând societatea reclamantă și Guvernul Republicii Moldova să analizeze posibilitatea unei soluționări amiabile în acest sens.

În urma pronunțării hotărârii Curții din 3 decembrie 2019 cu privire la fondul cauzei, Agentul guvernamental și compania reclamantă au depus cereri de revizuire la Curtea Supremă de Justiție, solicitând anularea deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 octombrie 2008 pronunțate în defavoarea companiei reclamante. În plus, Agentul guvernamental a solicitat acordarea în beneficiul societății reclamante a despăgubirilor pentru prejudiciul material. Prin decizia sa din 24 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a admis parțial cererile de revizuire, dar a ezitat să acorde despăgubirea solicitată pentru prejudiciul material, în beneficiul societății reclamante.

La 27 aprilie 2021 Curtea a pronunțat hotărârea cu privire la satisfacția echitabilă în prezenta cauză. Ea a concluzionat că societatea reclamantă ar fi suportat un anumit prejudiciu material în urma încălcării drepturilor sale, ținând cont de imposibilitatea de a dispune de bunurile sale. Curtea a precizat că aceste pierderi fuseseră suportate în rezultatul casării hotărârii definitive din 13 martie 2008, societatea reclamantă aflându-se în imposibilitatea de a utiliza suma de bani care fusese acordată pentru o perioadă de aproape treisprezece ani.

Prin urmare, Curtea a constatat că societatea reclamantă a suferit un prejudiciu material în urma lipsirii acesteia de posibilitatea de a dispune de bunurile sale, ultima solicitând o despăgubire pentru prejudiciul material în valoare de aproximativ 7157000 de euro. Ținând cont de circumstanțele cauzei și de materialele aflate în posesia sa, Curtea i-a acordat societății reclamante 2000000 de euro în acest sens.

#castig de cauza #CtEDO #prejudiciu material

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.