Jurnalistul german Johannes Hano a făcut dezvăluiri despre presupusele legături dintre președintele american Donald Trump și Rusia, într-un interviu oferit ziarului Bild. Hano, expert în servicii secrete, este convins că Moscova a cultivat o relație pe termen lung cu Trump, transmite libertatea.ro.

Putin ar avea informații compromițătoare despre Trump care i-ar permite să-l controleze. Aceste informații ar fi legate de „afaceri imobiliare din anii 80 și de o proprietate din Moscova”. Hano susține că Rusia a dezvoltat o strategie pe termen lung pentru a-l influența pe actualul președinte al Statelor Unite.

Cu toate acestea, el consideră că „Trump nu este șantajabil”, explicând că influența Rusiei asupra lui Trump s-ar baza pe alte metode.

Potrivit sursei citate, în anii 80, serviciul secret rus KGB a ținut liste care detaliau trăsăturile de caracter ale potențialelor ținte.

„Trebuie să fie narcisiști. Trebuie să fie infideli în căsniciile lor și ușor de sedus. Trebuie să creadă că sunt cei mai mari, cei mai tari”.

Și asta, crede Hano, se aplică în mare măsură și lui Donald Trump.

Fostul spion Iuri Șvets (72 de ani) a relatat că Trump a fost ademenit cu „un amestec de bani și promisiuni”. De exemplu, „a primit televizoare ieftine pentru un proiect hotelier de la o companie din SUA, care era de fapt administrat de Rusia. I s-a promis un Turn Trump în Piața Roșie din Moscova și, după anul 2000, întâlniri personale Vladimir Putin”.

„Toate acestea au fost făcute, inițial, doar pentru a cultiva un lider de opinie în SUA. De asemenea, l-au ajutat în repetate rânduri cu bani”.

Abia în timpul campaniei electorale americane din 2016, partea rusă a intrat activ în politică pentru a-l susține pe Trump.

„Agențiile de informații americane au ajuns la concluzia că a existat o operațiune uriașă și de amploare a serviciilor de informații rusești pentru a-l face pe Donald Trump președinte în detrimentului celeilalte candidate, Hillary Clinton”, mai spune Hano.

Și „rețeaua” funcționează și astăzi.

„Ceea ce face Trump este ceea ce își dorește Putin. Aceasta este consecința a tot ceea ce am văzut: că se înțelege mult mai bine cu Putin decât cu Occidentul”, concluzionează expertul.

Atât Trump, cât și Kremlinul au negat în mod repetat existența unor legături secrete între ei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#influență #Putin #Trump

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.