Parimatch, compania ucraineană de pariuri, este constant în mijlocul scandalurilor: de la spălare de bani până la conexiunile cu mafia rusă, toate acestea definesc businessul deținut de Eduard Shvindlerman, un om despre care se spune că ar fi un vechi membru al unei grupări mafiote, potrivit media ucrainene și nu numai.

Parimatch a intrat pe piața din Ucraina în anul 1994 și a fost condusă, încă de la înființare, de Eduard Shvindlerman, o figură enigmatică, un om apropiat de grupări criminale și cu conexiuni în mafia rusă, scrie stiripesurse.ro

Parimatch este o bine-cunoscută companie de pariuri din Ucraina, cu locații la fiecare colț de stradă, dar puțini oameni știu cu adevărat cine este Eduard Shvindlerman, omul din spatele afacerii. Este dificil de conturat un profil complet al acestuia, având în vedere faptul că Eduard Shvindlerman este o persoană foarte discretă, necunoscută publicului larg. Zvonurile care circulă și câteva articole din presă îl prezintă pe Eduard Shvindlerman drept un om periculos, care are conexiuni cu mafia rusă și care este implicat în tot felul de activități ilegale. Încă de când Parimatch a intrat pe piață, au început să apară întrebări despre afacere și despre proprietarul acesteia. Multe dintre aceste întrebări sunt și acum fără răspuns.

Parimatch a intrat mai întâi pe piața din Ucraina, dar în timp s-a extins și în alte țări din Blocul Estic: Belarus, Georgia, Rusia. În Ucraina, sunt zvonuri că Eduard Shvindlerman a preluat controlul total asupra businessului cu jocuri de noroc din țară și că tot el este cel care are de profitat cel mai mult de pe urma legii prin care jocurile de noroc au fost, din nou, legalizate în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Trebuie menționat și faptul că, în ciuda istoriei, relațiilor pe care Eduard Shvindlerman le are cu grupări criminale, scandalurilor și numărului mare de cazuri împotriva ei, compania Parimatch continuă să-și desfășoare activitatea fără probleme, iar omul din spatele businessului pare să fie protejat de autorități. Sunt surse din zona specială care susțin că Parimatch are în plan să intre și pe piața din România, deși compania se află, în prezent, pe lista neagră a ONJN (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc).

Odeta Nestor, fostă președintă a ONJN, și Cristi Crețan, de la agenția de PR Grayling, reprezentatul PokerStars în România, încearcă să le faciliteze celor de la Parimatch accesul pe piața din România și au organizat, în acest sens, o întâlnire cu reprezentanți ai ONJN. Compania al cărei proprietar este Eduard Shvindlerman este inclusă pe nu mai puțin de opt liste de sancțiuni. În iunie 2021, Parimatch era listată în 97 de documente ale tribunalelor, majoritatea în cazuri penale. De-a lungul anilor, scandalurile au urmărit Parimatch și pe fondatorul ei, Eduard Shvindlerman, mai mentionează sursa citată.

În anul 2015, mai mulți reprezentanți ai companiei au fost investigați, la cererea Departamentului de Investigații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care i-a acuzat că au organizat, ilegal, pariuri în Ucraina (în perioada în care acestea erau ilegale, înainte să intre în vigoare legea „promovată” de Eduard Shvindlerman). În timpul investigației, s-a stabilit că trei persoane au desfășurat activități prin care au organizat pariuri în case de pariuri și online, sub brandul Parimatch.

Proprietarul Parimatch, Eduard Shvindlerman, a declarat, la acel moment, când jocurile de noroc erau ilegale, că businessul lui nu mai activează pe piața din Ucraina de șase ani și că nu are nicio legătură cu site-ul parimatch.com, site-ul fiind totuși deținut de o companie internațională cu același nume: Parimatch, despre care s-a aflat că operează de mai bine de 20 de ani în domeniul jocurilor de noroc și are reprezentanțe în mai multe țări din Comunitatea Statelor Independente.

#casa de pariuri #grupare mafiota #Parimatch #scandal #spalare de bani #Ucraina

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.