În zilele noastre, Halloweenul reprezintă ocazia perfectă de a purta costume înfricoșătoare și de a viziona filme de groază, însă știați că acesta a luat naștere dintr-o veche sărbătoare celtică cu o semnificație mult mai profundă?
De ce este celebrat Halloweenul
Conform Bibliotecii Congresului, Halloweenul este sărbătorit, în parte, pentru că 31 octombrie este ziua dinaintea Zilei Tuturor Sfinților, zi în care creștinii își amintesc și îi comemorează pe cei morți.
Henry Ansgar Kelly, profesor de cercetare specializat în studii medievale și renascentiste la UCLA, susține că Halloweenul a apărut în SUA undeva în jurul secolului al XIX-lea, când irlandezii au venit în America, aducând cu ei și sărbătorile lor, inclusiv Ziua Tuturor Sfinților.
„Ziua Tuturor Sfinților era o zi de sărbătoare în calendarul catolic”, afirmă Kelly. „1 noiembrie era ziua în care îi sărbătoreai pe toți cei care s-au dus în rai”, a mai adăugat profesorul.
În noaptea de dinainte de Ziua Tuturor Sfinților, oamenii organizau slujbe pentru sufletele care nu au ajunseseră încă în rai și care erau prinse în purgatoriu. În esență, era noaptea în care se rugau pentru cei morți – și astfel s-a născut Halloweenul.
Lisa Morton, autoarea cărții „Trick or Treat: A History of Halloween”, are o viziune oarecum diferită asupra istoriei Halloweenului, menționând misionari creștini care au venit să-i convertească pe celții irlandezi și care i-au surprins pe aceștia sărbătorind festivalul Samhain.
„Dacă te uiți la tradițiile celtice pe care le aveau, unele dintre ele sunt cu adevărat foarte înfricoșătoare”, spune Morton. „Chiar și acum, unele dintre poveștile pe care celții și le spuneau unii altora la Samhain sunt foarte, foarte înfricoșătoare”, a mai adăugat ea.
Cu toate acestea, ea nu este total în dezacord cu părerea lui Kelly. De fapt, Morton susține că Halloweenul este probabil un melanj între Samhain și Ziua Tuturor Sfinților.
Și în timp ce Halloweenul a fost sărbătorit în SUA cel puțin de la sfârșitul anilor 1800, sărbătoarea a luat cu adevărat amploare în anii 1900, când în magazine se găseau felicitări, decorațiuni și costume.
Numele de Halloween
Potrivit lui Kelly, numele provine dintr-o combinație a cuvintelor scoțiene „hallow”, care se traduce liber prin „sfânt” sau „persoană sfântă”, și „een”, care înseamnă „seară”.
Așadar, în esență, Halloween înseamnă „seară sfântă”, ceea ce are sens având în vedere originile sale creștine. În jurul anului 1773, scoțienii au început să se refere la 31 octombrie ca fiind „Halloween”.
De ce se dau bomboane de Halloween
Petrecerile, costumele și colindatul au devenit, fără îndoială, sinonime cu Halloweenul, dar, potrivit lui Morton, nu a fost mereu așa.
Timp de mulți ani, spune ea, Halloweenul a fost o noapte dedicată farselor. Până în anii 1930, farsele s-au transformat în acte de vandalism în toată regula, provocând pagube de milioane de dolari în orașele americane.
„Distrugeau corpuri de iluminat, dădeau foc și îi împiedicau pe oameni să meargă pe trotuare, iar în 1933, actele de vandalism au provocat atât de multe pagube încât a devenit cunoscut sub numele de „Halloweenul negru”, spune Morton.
După Halloweenul negru, multe orașe au luat în considerare interzicerea sărbătorii, dar au hotărât în schimb să adopte o tradiție foarte populară în Canada. „Ideea pare să fi fost aceea că, dacă oferi dulciuri, copiii nu vor mai merge și nu vor mai face farse”, spune Kelly.
Care este concluzia? „Ne dați ori nu ne dați” a început ca o mită. Potrivit lui Kelly, ideea a luat amploare în Statele Unite în anii ’30 și ’40”, ceea ce a dus la obiceiul actual de Halloween de a suna la ușă și de a striga „Ne dați sau nu ne dați” în speranța de a obține bomboane și alte dulciuri.
De ce ne costumăm
În timp ce mulți oameni atribuie purtarea costumelor vechilor celți, Morton nu este de aceeași părere. „Nu avem niciun fel de dovadă în acest sens. Este foarte modern”, a susținut ea.
Motivul pentru care sunt purtate rămâne oarecum un mister atât pentru Morton, cât și pentru Kelly.
În anii 1920, revistele prezentau copii îmbrăcați cu cearceafuri care pretindeau că sunt fantome, însă Morton spune că este posibil ca aceste costume să fi fost purtate cu mult înainte.
De fapt, purtarea costumelor ar putea fi legată de Crăciun și de un vechi obicei numit „belsnickeling”, în care copiii costumați jucau piese de teatru pentru vecinii lor în schimbul unor dulciuri, nu foarte diferit de Halloweenul din zilele noastre.
De ce sculptăm dovleci de Halloween
Legenda dovlecilor-felinar se leagă de personajul emblematic Jack O’Lantern, care îşi are originile tot în Irlanda. Potrivit folclorului, un bețiv și rău-voitor pe nume Jack a păcălit moartea de trei ori în viața sa, reușind să-l împiedice pe diavol să-i ia sufletul.
Atunci când Jack a murit, porţile Raiului și cele ale Iadului au rămas închise pentru el. Astfel, Jack a fost condamnat să rătăcească în întuneric. A obţinut însă o ultimă favoare din partea diavolului: un tăciune aprins, pentru a-i lumea calea. Jack a pus tăciunele într-un nap scobit, folosindu-l ca pe un felinar.
În ceea ce privește sculptarea dovlecilor, Biblioteca Congresului sugerează că povestea „Stingy Jack” a inspirat probabil acest obicei și că, în încercarea de a alunga spiritele rele, irlandezii sculptau fețe înfricoșătoare în napi.
„Când irlandezii și scoțienii au venit în America, au găsit acești dovleci superbi care erau chiar mai buni decât napii”, spune Morton. Napul este „strămoşul” dovleacului actual, care este mai uşor de sculptat.
Cu toate acestea, potrivit lui Morton, obiceiul este relativ nou.
Culorile reprezentative
La fel cum Crăciunul este asociat cu roșu și verde, Halloweenul este asociat cu negru și portocaliu.
Potrivit lui Morton, este posibil ca acestea să fie inspirate de sărbătoarea în sine, presupunând că portocaliul reprezintă dovlecii, iar negrul reprezintă un omagiu adus nopții și altor lucruri asociate în mod obișnuit cu Halloweenul, precum liliecii și pisicile negre.
„Dacă te uiți la cataloagele din prima parte a secolului XX, se spune că maro și galben sunt culorile Halloweenului”, a declarat Morton.
