La Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sunt în curs de desfăşurare negocieri cu privire la noi reguli pentru a face faţă pandemiilor, cu o dată ţintă mai 2024 pentru adoptarea unui acord cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic de către cele 194 de ţări membre ale agenţiei de sănătate a ONU.
Ce este tratatul privind pandemiile?
OMS dispune deja de norme obligatorii cunoscute sub numele de Regulamentul sanitar internaţional, care, în 2005, a stabilit obligaţiile ţărilor în cazul în care evenimentele de sănătate publică au potenţialul de a trece graniţele. Printre acestea se numără informarea imediată a OMS cu privire la o urgenţă sanitară şi măsuri privind comerţul şi călătoriile, potrivit Reuters. Adoptate după izbucnirea epidemiei de SARS din 2002-2003, aceste regulamente sunt încă considerate adecvate pentru epidemii regionale, cum ar fi Ebola, dar inadecvate pentru o pandemie globală. Aceste reglementări sunt, de asemenea, în curs de revizuire în urma COVID-19.
În ceea ce priveşte noul acord pandemic de mai mare anvergură, statele membre au convenit că acesta ar trebui să fie obligatoriu din punct de vedere juridic pentru cei care îl semnează, depăşind rezervele iniţiale ale Statelor Unite. Acesta ar fi doar al doilea acord de acest tip în domeniul sănătăţii, după Convenţia-cadru din 2003 privind controlul tutunului, un tratat care vizează reducerea fumatului prin intermediul impozitării şi al normelor privind etichetarea şi publicitatea.
Cu toate acestea, tratatul propus a fost criticat pe reţelele de socializare, mai ales de criticii de dreapta, care au avertizat că ar putea duce la cedarea autorităţii ţărilor către OMS. Organismul respinge cu tărie acest lucru, subliniind că guvernele conduc negocierile şi sunt libere să respingă acordul.
Reacţia membrilor?
Uniunea Europeană, care a propus acordul, este considerată cel mai mare susţinător al acestuia.
Ţările în curs de dezvoltare, în special cele din Africa, doresc să folosească negocierile pentru a asigura un acces mai bun la vaccinuri, în urma acuzaţiilor de „apartheid al vaccinurilor” formulate de directorul general al OMS, Tedros. După cinci runde de negocieri oficiale, ultimul proiect de tratat de 208 pagini include încă mii de paranteze, care marchează zonele de dezacord sau limbajul nehotărât, inclusiv în ceea ce priveşte definiţia cuvântului „pandemie”. Cu atât de multe ţări membre implicate, asigurarea unui acord ar putea fi dificilă.
Cum ar putea funcţiona?
Nu este încă clar cum s-ar putea potrivi regulamentele din 2005 şi noul acord privind pandemia.
O sugestie este că acestea ar trebui să fie complementare, astfel încât normele existente să se aplice în cazul focarelor locale, iar noile norme să intre în vigoare în cazul în care OMS declară o pandemie, lucru pentru care nu are în prezent mandat. De asemenea, nu este încă clar ce se întâmplă dacă măsurile nu sunt respectate.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Un copreşedinte al discuţiilor a declarat că ar fi de preferat să existe un proces de evaluare inter pares, în loc să fie sancţionate statele care nu se conformează.
Ce alte reforme sunt în derulare?
Au loc discuţii separate privind reformarea normelor din 2005, ţările propunând aproximativ 300 de amendamente.
Propunerile iniţiale ale Washingtonului vizau sporirea transparenţei şi acordarea unui acces mai rapid al OMS la focarele de infecţie. China a permis echipelor de experţi conduse de OMS să viziteze epicentrul COVID-19 din Wuhan, dar OMS afirmă că Beijingul încă nu a comunicat date clinice de la primele cazuri, care ar putea oferi indicii despre originea virusului SARS-CoV-2. Negociatorii se plâng în particular de suprapunerea celor două seturi de discuţii şi este planificată o întâlnire comună pentru a le clarifica agendele.
