NASA și compania Northrop Grumman au finalizat contractul pentru dezvoltarea unei stații spațiale care va fi construită pe orbita Lunii, în cadrul programului Artemis al agenției spațiale americane. În cadrul acestui program, NASA vrea să trimită din nou astronauți pe Lună în anul 2024 și să înființeze o bază permanentă pe Lună după 2030.

Programul Gateway va permite aterizările pe suprafața Lunii și va ajuta la pregătirea astronauților pentru viitoarele misiuni pe Marte.

Contractul este evaluat la 935 milioane dolari, potrivit unui comunicat al NASA. Conform contractului, Northrop Grumman va fi responsabilă pentru atașarea și testarea avanpostulu HALO (Habitation and Logistics Outpost) împreună cu sistemul de propulsie și energie PPE construit de Maxar Technologies. Northrop Grumman va conduce, de asemenea pregătirea lansării sistemului pe orbita Lunii cu o navetă a SpaceX și va sprijini activarea și verificarea HALO în timpul zborului către orbita lunară. Termenul estimat pentru lansare este noiembrie 2024.

„NASA construiește infrastructura pentru a extinde explorarea umană mai departe în sistemul solar, inclusiv Gateway, stația spațială lunară care ne va ajuta să facem descoperiri noi pe Lună. La fel de important, aceste investiții vor ajuta NASA să realizeze obiectivul Statelor Unite: să dezvolte și să testeze în continuare tehnologia și știința necesare pentru o călătorie umană pe Marte”, a spus administratorul NASA, Bill Nelson.

„HALO este o componentă critică a Gateway, iar anunțul de astăzi ne aduce cu un pas mai aproape de aterizarea astronauților americani atât pe Lună, cât și pe Marte”, a adăugat el.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.