Nici Procuratura Generală și nici Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale nu au în gestiune un dosar legat de presupusele escrocherii desfășurate prin intermediul platformei de tranzacționare „Tux”, transmite IPN.

Conform informațiilor apărute online, mai mulți cetățeni și-au investit economiile prin intermediul acestei platforme, care ulterior s-a dovedit a fi o schemă piramidală clasică. În seara zilei de marți, utilizatorii din Republica Moldova au primit un mesaj alarmant în aplicație: pentru a-și menține conturile active, erau obligați să depună 100 USDT în termen de 24 de ore. În caz contrar, accesul urma să fie blocat definitiv. O numărătoare inversă afișată în aplicație amplifica presiunea psihologică.

Motivul invocat a fost respectarea standardelor internaționale KYC, dar în realitate aceste „taxe de conformitate” nu aveau nicio bază legală și făceau parte dintr-un mecanism fraudulos de atragere a altor sume într-un sistem deja colapsat. Ulterior, mai multe conturi au fost blocate, iar accesul la fonduri a devenit imposibil.

Fără plângeri oficiale, fără reacție de la Poliție

Responsabila pentru comunicarea cu presa a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a declarat pentru IPN că instituția nu a primit nicio adresare pe acest subiect. La rândul său, Emil Gaitur, purtător de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a confirmat că nu există dosare deschise legate de Tux.

Inspectoratul General al Poliției nu a oferit, până în prezent, vreo reacție oficială. Nici șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, și nici responsabilii pentru comunicare nu au răspuns apelurilor sau mesajelor expediate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Piramida financiară TUX a început să se destrame, după ce, în seara zilei de 7 octombrie, la ora 20:00, utilizatorii din Republica Moldova au primit un mesaj pe platformă: pentru a-și menține conturile active, sunt obligați să depună 100 USDT în 24 de ore. În caz contrar, sistemul amenința că le va bloca permanent accesul. O numărătoare inversă, afișată în aplicație, le sporea presiunea.

Piramida TUX s-a prăbușit cu scandal: conturi blocate, bani dispăruți

Antonina Samoil, fostă angajată a Ministerului Afacerilor Interne și una dintre persoanele vizate în discuțiile publice privind platforma TUX, a venit cu o reacție fermă în urma acuzațiilor care i se aduc. Într-un mesaj public, aceasta a respins informațiile potrivit cărora ar fi implicată în conducerea sau administrarea platformei.

VIDEO Scandal la sediul TUX din Chișinău, investitorii au venit să-și ceară banii: ”Cineva v-a pus cuțitul la gât?”

#organele de drept #PCCOCS #PG #TUX

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.