Raportul auditului datelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) încheiate la 31 decembrie 2020, au fost examinate în cadrul ședinței Curții de Conturi a Republicii Moldova. S-a constat că, rapoartele financiare ale MAI, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, cu excepția efectelor aspectelor care au servit drept bază pentru emiterea opiniei cu rezerve.

Potrivit CCRM, auditul a verificat domeniile ce țin de retribuirea muncii, gestionarea patrimoniului și rezervelor materiale de stat, ținerea evidenței contabile și raportarea financiară, etc.

În contextul misiunii de audit au fost evidențiate mai multe observații, care au stat la baza opiniei de audit.

În anul 2020 cheltuielile de personal ale angajaților MAI au constituit 2047,2 mil. lei, iar creșterea lor cu 250,6 mil. lei a fost influențată de majorarea valorii de referință și a claselor de salarizare pentru unele categorii de angajați, pentru care sau cheltuit 110 mil.lei. Totodată, pentru achitarea premiului anual s-au alocat suplimentar mijloace bugetare în sumă de 45 mil. lei, iar pentru achitarea sporului pentru orele de muncă suplimentare angajaților antrenați în prevenirea COVID-19 s-au alocat și cheltuit 34 mil. lei.

Auditul a identificat circa 4500 de angajați ai MAI cu restanțe la concediul anual, care în anii 1992-2018 au acumulat neregulamentar 350,1 mii de zile de concediu nefolosite, ceea ce impune obligații legale față de personalul încadrat de cca 117,7 mil. lei, acestea fiind în creștere cu 41 mil. lei față de anul precedent, una din cauze fiind situația cauzată de COVID-19.

În anul 2020 în cadrul MAI au fost înregistrate 2245 de unități de funcții vacante sau 14,8% din efectivul total, preponderent cu statut special.

De asemenea, auditul a constatat că 5 instituții din subordinea MAI și 43 de instituții teritoriale din subordinea Inspectoratelor Generale ale Poliției și Poliției de Frontieră nu au aprobat și înregistrat regulamentar statele de personal la Cancelaria de Stat, fapt care a condiționat nefundamentarea pentru anul 2020 a alocațiilor bugetare aferente cheltuielilor de personal.

Totuși, din cauza lipsei surselor financiare pentru delimitarea hotarelor unor terenuri și clădiri, precum și necorespunderea datelor din dosarele cadastrale, probele de audit denotă că la finele perioadei de gestiune la organele cadastrale nu au fost înregistrate 444 de clădiri (110 mii m2) și 56 de terenuri (31,8 ha). Acest lucru relevă că, deși s-au întreprins unele măsuri de remediere, înregistrarea integrală a patrimoniului public gestionat de către MAI la organele cadastrale rămâne a fi o problemă nesoluționată

Cu toate că MAI deține drepturi de proprietate asupra Bazei de odihna „Jemciujina”, amplasată în Coblevo (Ucraina), cu valoarea de 3,1 mil. lei, aceasta, în ultimii 5 ani, nu se exploatează și se află într-o stare de degradare avansată, fiind necesară reparația capitală și gestionarea eficientă a proprietății.

Pe parcursul misiunii de audit unele instituții din subordinea MAI au întreprins măsuri de redresare, precum: au fost contabilizate 76 de clădiri și 15 terenuri în valoare de 217,3 mil. lei, a fost calculată uzura în sumă de 23,9 mil. lei pentru perioadele anterioare punerii în funcțiune a sistemului de radiocomunicații, etc.

#audit #CCRM #MAI

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.