Oligarhul Ilan Șor și Marina Tauber au pierdut apelul înaintat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin care solicitau ridicarea sancțiunilor impuse împotriva lor, transmite IPN. Decizia a fost luată miercuri, 18 decembrie, de Tribunalul General, care confirmă măsurile restrictive împotriva lui Șor și Tauber și rolul lor în organizarea destabilizării Republicii Moldova.

Șor și Tauber au solicitat Tribunalului General al Uniunii Europene anularea acestor acte și acordarea de despăgubiri financiare pentru prejudiciul moral pe care susțin că l-au suferit ca urmare a adoptării acestora.

Prin hotărârile pronunțate miercuri, Tribunalul General respinge acțiunile, constatând că actele juridice se înscriu în cadrul politicii externe și de securitate comune a Uniunii Europene (PESC).

„Organizarea, coordonarea sau participarea la demonstrații violente ori alte acte de violență poate justifica intervenția Uniunii Europene în acest domeniu, în scopul consolidării și sprijinirii democrației și statului de drept într-o țară terță”, explică judecătorii europeni, potrivit sursei citate.

Reamintim, Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mai 2023 lista de persoane sancționate pe baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

În listă au fost incluși Marina Tauber, alături de oligarhii Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și rusul Igor Ceaika.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ilan Șor #Marina Tauber #santiuni #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.