Agenția Servicii Publice (ASP) a extins, până pe 31 decembrie 2025, termenul pentru declararea beneficiarilor efectivi pentru companii și organizații, se arată într-un comunicat al instituției. Decizia a fost luată urmare a consultărilor între autoritățile de profil, precizează responsabilii. Termenul anunțat anterior – 1 ianuarie 2025. În context, Parlamentul va asigura modificarea cadrului legal aferent până la finalul acestui an.

Potrivit ASP, declararea beneficiarilor este obligatorie doar pentru cei care au efectuat schimbări în structura fondatorilor sau administratorilor în ultimele 18 luni. „Unitățile comerciale și necomerciale înregistrate după 1 iulie 2023 au deja beneficiarii declarați și nu trebuie să depună o nouă declarație. Cererile pot fi expediate electronic la be@asp.gov.md, fără a mai fi nevoie să vă prezentați la sediile ASP”, se menționează în comunicatul ASP.

Cât despre taxe, potrivit ASP, tarifele pentru înregistrare nu au fost modificate din 2016. Așadar, pentru întreprinzători individuali taxa este de 364 lei, iar pentru SRL-uri este de 1.149 lei.

„Pentru entitățile eligibile, acest proces este gratuit (ex. ONG-uri, fundații, sindicate). Tarifele, inclusiv pentru declararea beneficiarilor efectivi, vor fi revizuite în perioada imediat următoare. La ziua de azi, au depus declarații privind beneficiarii efectivi peste 80 de mii de persoane juridice din cele 165 362 înregistrate în Registrul de Stat”, conchid responsabilii.

Notă: Beneficiarul efectiv este persoana fizică ce deține sau controlează, direct sau indirect, o companie sau organizație. Declararea acestuia este esențială pentru prevenirea folosirii entităților juridice în scopuri ilegale. Moldova se pregătește să conecteze registrele naționale cu cele din Uniunea Europeană, permițând monitorizarea transparentă a beneficiarilor efectivi pe întreg teritoriul european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că modificările legislative care îi obligă pe oamenii de afaceri din Republica Moldova să declare beneficiarul efectiv au stârnit reacții puternice în ultimele zile. Mai mulți avocați și contabili au avertizat despre riscurile neconformării și posibilele sancțiuni, în contextul în care termenul limită pentru actualizarea datelor se apropie. Pe ultima sută de metri, au intervenit și exponenți ai guvernării, îndemnând persoanele juridice și organizațiile să-și desemneze responsabilul pentru actualizarea informațiilor în Registrul de stat.

VIDEO Scandal în jurul expirării termenului de actualizare a informației privind beneficiarii efectivi

#ASP #beneficiari efectivi #termen extins

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.