Bilanţul cutremurelor care au devastat Turcia şi Siria a trecut de 15.000 de morţi, la mai bine de 72 de ore după primul şi cel mai puternic seism. După acest interval, scad considerabil şansele de supravieţuire ale celor încă blocaţi sub dărâmături.

Mai ales că şi temperatura a coborât la câteva grade sub zero, în regiunile sinistrate. Dar căutările vor continua, deoarece zecile de mii de salvatori, mulţi veniţi din aproape 70 de ţări, speră în miracole. Şi, într-adevăr, au fost scoşi la lumină supravieţuitori chiar şi după 65 de ore. În acest timp, preşedintele Erdogan a vizitat zona sinistrată, întâmpinat cu furie de localnici care îl acuză că nu a luat măsurile necesare pentru a limita dezastrul.

Numărul morților în urma cutremurelor catastrofale care au lovit Turcia și Siria luni a urcat la peste 15.000 de persoane, în mare parte din cauza creșterii numărului pentru Turcia. Bilanțul pentru Siria rămâne relativ static, deși se crede că numărul va fi probabil mult mai mare. Organizația Mondială a Sănătății estimează că până la 23 de milioane de oameni ar putea fi afectați de cutremur în ambele țări.

Eforturile de căutare și salvare sunt încă în desfășurare, susținute de grupuri de ajutor și țări care au dus echipele în zonele cele mai afectate, dar se luptă cu condiții sumbre, cu mii de clădiri prăbușite și temperaturi înghețate.

În oraşul turc Gaziantep, lovit de cutremur, temperaturile au scăzut la -5 grade Celsius joi dimineaţa. În ciuda frigului, mii de familii, prea speriate sau împiedicate să se întoarcă la casele lor, locuiesc în maşini şi corturi improvizate, anunţă AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Părinţii se plimbă pe străzile din Gaziantep, oraş în apropierea epicentrului cutremurului care a lovit ţara luni şi al cărui bilanţ a deceselor a depăşit 15.000, purtându-şi în braţe copiii înveliţi în pături pentru a se încălzi de frigul din corturi.

„Când ne aşezăm, este dureros şi mi-e frică pentru toţi cei blocaţi sub dărâmături”, a spus Melek Halici, care urmăreşte salvatorii lucrând până târziu în noapte.

Autorităţile oraşului au interzis revenirea a mii de locuitori în clădirile care sunt încă considerate prea riscante din cauza replicilor.

În jurul Halicis, fumul de la zeci de incendii umple aerul nopţii. Supermarketurile oferă familiilor paleţi de lemn pentru a le arde. Dintre supravieţuitori, unii s-au refugiat la vecini sau rude. Alţii au părăsit regiunea. Dar mulţi nu au unde să meargă. Sălile de sport, moscheile, şcolile şi alte magazine îi găzduiesc. Dar paturile sunt puţine, iar mii de oameni îşi petrec nopţile înghesuiţi într-o maşină al cărei motor continuă să funcţioneze şi să elibere puţină căldură.

Aici, mulţi oameni critică gestionarea de către guvern a operaţiunilor de ajutorare. Vizitând regiunea miercuri, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a recunoscut „deficienţele”, dar a insistat asupra amplorii dezastrului despre care a spus că ar pune la încercare orice guvern.

În apropierea unui castel datând din secolul al VI-lea, grav avariat de cutremur, familiile sărace mărturisesc că autorităţile nu au făcut nimic pentru ei. Au construit adăposturi improvizate folosind prelate şi lemne aruncate de alţii.

„Copiii noştri sunt îngheţaţi”, adaugă tatăl a cinci copii, în vârstă de 40 de ani, a cărui casă de alături a fost distrusă de cutremur. „A trebuit să ardem băncile din parc şi chiar unele dintre hainele copiilor. Nu era nimic altceva”.

Pentru Emel Osman, un tânăr de 14 ani a cărui familie a fugit din Siria în Turcia în urmă cu şapte ani, autorităţile ar fi trebuit să monteze un cort, „măcar pentru copii”.

Dacă pietre de la castelul distrus riscă să cadă peste parcul în care familiile şi-au găsit refugiu, acestea din urmă spun că nu au altă opţiune, neavând maşină sau alt adăpost.

#cutremur #familii #Siria #Turcis

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a fost decorată cu „Ordinul Onoarei”, iar directorul general al Transgaz România, Ion Sterian, a primit „Ordinul Libertății”. Distincțiile au fost conferite de președinta Maia Sandu, cu prilejul Zilei Independenței Republicii Moldova.

Caraman a fost decorată pentru activitatea sa în calitate de președintă a Comisiei Electorale Centrale, în timp ce Ion Sterian, directorul general al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A., a primit distincția pentru contribuția sa în domeniul energetic.

În total, Maia Sandu a semnat un decret prin care a acordat mai multe distincții de stat unor persoane și instituții care s-au remarcat prin activitatea desfășurată în domenii precum educația, cultura, administrația publică, apărarea și securitatea, statul de drept, ordinea publică, mass-media și energia.

„Ordinul Republicii” a fost conferit Liliei Pîrgari, liftieră la Spitalul de Stat, și Aseiei Scorpan, profesoară la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Mihail Berezovschi”.

Cu „Ordinul Onoarei” au mai fost decorați Arcadie Barbaroșie, director executiv al Institutului de Politici Publice, Iacob Lupanciuc, cetățean de onoare al comunei Mingir, raionul Hîncești, Ion Manole, președintele Asociației Promo-LEX, și Marcel Teleuca, profesor la Liceul Teoretic „Orizont”.

„Ordinul Libertății” i-a fost acordat și lui Veaceslav Ursu, șeful Reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului în Varnița.

Nicolai Capsamun, colonel în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, a fost decorat cu „Ordinul Credință Patriei” clasa a II-a. Mai mulți reprezentanți ai Poliției, Poliției de Frontieră, Armatei Naționale, Inspectoratului General de Carabinieri, Centrului Național Anticorupție și altor instituții au primit aceeași distincție, clasa a III-a.

Printre cei decorați se regăsesc și angajați ai Serviciului Vamal, Ministerului Afacerilor Interne, instituțiilor de cultură și educație. Aceștia au primit „Ordinul Muncii” de clasele I și III, „Medalia Meritul Civic”, „Medalia Mihai Eminescu”, „Crucea Meritul Militar” și „Medalia Pentru Vitejie”.

Mai mulți oameni de cultură au primit titlurile onorifice „Maestru în Artă”, „Maestru al Literaturii”, „Om Emerit” și „Artist Emerit”.

De asemenea, printre instituțiile decorate se numără mai multe școli și licee din regiunea transnistreană, inclusiv instituții de învățământ din Corjova, Roghi, Dubăsari, Bender, Rîbnița, Tiraspol și Grigoriopol.

Decretul semnat la 28 august a intrat în vigoare în aceeași zi.