Prin crearea Centrului de gestionare a deșeurilor de la Stăuceni se propune dezvoltarea unui sistem centralizat de acumulare și sortare a deșeurilor. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Mediului, Petru Tătaru, miza creării unei platforme moderne de gestionare a deșeurilor este de a împiedica majorarea numărului gunoiștilor neautorizate, notează ipn.md.

Anterior, consilierul prezidențial pe probleme de mediu, Iuliana Cantaragiu, a explicat că prin crearea unui centru de gestionare a deșeurilor la Stăuceni, oamenii din municipiul Chișinău, dar și din raioanele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hâncești, Ialoveni vor beneficia de un serviciu civilizat de gestionare a deșeurilor. Secretarul de stat al Ministerului Mediului, spune că centrul va fi dotat cu tehnologii moderne care vor permite sortarea deșeurilor.

„La Stăuceni este un obiectiv prin care încercăm să dezvoltăm o platformă prin care să atragem localitățile să-și acumuleze deșeurile centralizat. Respectiv, să nu admitem în zona Chișinăului creșterea numărului gunoiștilor neautorizate. Ne propunem un mecanism modernizat de sortare, cu tehnologii moderne ca să nu admitem plasarea tuturor deșeurilor într-un mod haotic”, a spus secretarul de stat al Ministerului Mediului, Petru Tătaru, în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Potrivit reprezentantului Ministerului Mediului, prioritatea Guvernului este identificarea și lichidarea până în 2027 a tuturor gunoiștilor care nu corespund cerințelor de mediu.

„Programul național de gestionare a deșeurilor prevede dezvoltarea până în 2027 a unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere economic și care să asigure drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean. Avem un acord cu BERD, se vor construi platforme prin care se vor gestiona deșeurile. Dorim să evoluăm pe aspectele de sortare a deșeurilor, iar punctele centrale vor colecta deșeurile din mai multe localități, astfel încât să nu admitem creșterea numărului gunoiștilor neautorizate. Vom trece la sortarea deșeurilor și identificarea deșeurilor care pot fi puse în circuit ca să avem o economie circulară și să asigurăm în acest fel și tranziția la economia verde”, a explicat secretarul de stat Petru Tătaru.

La 2 februarie Parlamentul a ratificat acordul de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Potrivit documentului, instituția financiară împrumută autorităților de la Chișinău 25 de milioane de euro pentru realizarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, beneficiarii proiectului vor fi autoritățile publice locale și populația din raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași, Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni, Cahul, Cantemir, Taraclia, precum și cele din UTA Găgăuzia. Populația din localitățile respective va beneficia de colectarea selectivă a deșeurilor solide, iar accentul va fi pus pe tranziția către economia circulară.

#BERD #deseuri #economie

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.