Fostul primar interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu, spune că situația în care se află acum Apă-Canal Chișinău este rezultatul unui management defectuos. Potrivit fostului edil, Apă-Canal era o entitate profitabilă în perioada 2017-2019, însă acumularea datoriilor a început din 2020 din cauza modului ineficient în care au fost administrați banii luați în credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, notează ipn.md.

Fostul primar interimar al Chișinăului spune că Apă-Canal a ajuns în pragul falimentului, întrucât banii contractați de la BERD nu au fost utilizați pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, ci au fost cheltuiți pentru majorări nejustificate de salarii.

„În 2017-2019 Apă -Canal avea plus 237 milioane de lei, venituri proprii acumulate. Din anul 2020 au început problemele financiare la Apă-Canal. Apă-Canal este societate pe acțiuni cu 100% cota parte a municipiului Chișinău. Toată administrația o reprezintă reprezentanții primăriei și ai Consiliului Municipal. Apă-Canal are contractat un credit de la BERD și trebuie să întoarcă banii. Banii trebuiau să meargă pentru dezvoltarea infrastructurii, dar nu s-a investit nimic în schimbarea țevilor. Din creditul luat, oamenii de la Apă-Canal au decis să-și majoreze salariile de două ori. Salariul directorului ajungea la 70-80 de mii de lei”, a spus Ruslan Codreanu în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit fostului primar, BERD a contractat o companie britanică de audit, care semnalează de mai mulți ani modul defectuos în care este administrată Apă-Canal. Totuși, autoritățile municipale au tot ignorat avertismentele privind falimentarea întreprinderii, spune Ruslan Codreanu.

„Din 2020 compania de audit semnalează că dacă nu se remediază situația, Apă-Canal intră în faliment. Și acum iese Ceban și spune că din cauza majorării tarifelor la energia electrică, Apă-Canal este pe minus. Ea este pe minus din 2020, doar că problema s-a ascuns. Ceban s-a ocupat trei ani de zile cu schimbatul bordurilor. Noi am făcut un demers la CNA. Acolo nu-i vorba de ineficiență, ci de rea-voință. Apă-Canal nu prestează niciun serviciu, toate serviciile sunt contractate de la agenți economici privați”, a mai spus fostul primar interimar al Chișinăului.

În prezent, Apă-Canal Chișinău are datorii față de Premier Energy de aproape 70 de milioane de lei. Furnizorul de electricitate își cere banii și amenință cu deconectarea energiei electrice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a spus că debranșarea de la rețeaua de electricitate a S.A. Apă-Canal Chișinău ar însemna sistarea activității Termoelectrica, ceea ce ar presupune sistarea apei și căldurii în tot orașul.

#BERD #CNA #primar #Ruslan Codreanu

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.