Fostul primar interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu, spune că situația în care se află acum Apă-Canal Chișinău este rezultatul unui management defectuos. Potrivit fostului edil, Apă-Canal era o entitate profitabilă în perioada 2017-2019, însă acumularea datoriilor a început din 2020 din cauza modului ineficient în care au fost administrați banii luați în credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, notează ipn.md.

Fostul primar interimar al Chișinăului spune că Apă-Canal a ajuns în pragul falimentului, întrucât banii contractați de la BERD nu au fost utilizați pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, ci au fost cheltuiți pentru majorări nejustificate de salarii.

„În 2017-2019 Apă -Canal avea plus 237 milioane de lei, venituri proprii acumulate. Din anul 2020 au început problemele financiare la Apă-Canal. Apă-Canal este societate pe acțiuni cu 100% cota parte a municipiului Chișinău. Toată administrația o reprezintă reprezentanții primăriei și ai Consiliului Municipal. Apă-Canal are contractat un credit de la BERD și trebuie să întoarcă banii. Banii trebuiau să meargă pentru dezvoltarea infrastructurii, dar nu s-a investit nimic în schimbarea țevilor. Din creditul luat, oamenii de la Apă-Canal au decis să-și majoreze salariile de două ori. Salariul directorului ajungea la 70-80 de mii de lei”, a spus Ruslan Codreanu în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit fostului primar, BERD a contractat o companie britanică de audit, care semnalează de mai mulți ani modul defectuos în care este administrată Apă-Canal. Totuși, autoritățile municipale au tot ignorat avertismentele privind falimentarea întreprinderii, spune Ruslan Codreanu.

„Din 2020 compania de audit semnalează că dacă nu se remediază situația, Apă-Canal intră în faliment. Și acum iese Ceban și spune că din cauza majorării tarifelor la energia electrică, Apă-Canal este pe minus. Ea este pe minus din 2020, doar că problema s-a ascuns. Ceban s-a ocupat trei ani de zile cu schimbatul bordurilor. Noi am făcut un demers la CNA. Acolo nu-i vorba de ineficiență, ci de rea-voință. Apă-Canal nu prestează niciun serviciu, toate serviciile sunt contractate de la agenți economici privați”, a mai spus fostul primar interimar al Chișinăului.

În prezent, Apă-Canal Chișinău are datorii față de Premier Energy de aproape 70 de milioane de lei. Furnizorul de electricitate își cere banii și amenință cu deconectarea energiei electrice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a spus că debranșarea de la rețeaua de electricitate a S.A. Apă-Canal Chișinău ar însemna sistarea activității Termoelectrica, ceea ce ar presupune sistarea apei și căldurii în tot orașul.

#BERD #CNA #primar #Ruslan Codreanu

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.